Banca Comerciala Romana (BCR) a fost nevoita sa inregistreze in primul semestru din acest an un impozit pe profit de 178 milioane lei, reprezentand 37% din profitul brut de 482 milioane lei, mult mai mult decat cota standard de impozitare de 16%, in urma finalizarii unui control al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Comparativ, in primul semestru al anului precedent, 2016, BCR a platit un impozit pe profit de 136 milioane lei, reprezentand 17% din profitul brut de 772 milioane lei, conform situatiilor financiare publicate de cea mai mare banca romaneasca.

In mod normal, BCR ar fi trebuit sa achite in prima jumatate din acest an un impozit la stat de doar 77 milioane lei, aferent cotei legale de 16%, insa banca a admis sa plateasca o suma suplimentara de 110 milioane lei in urma controlului ANAF.

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a declarat la inceputul lunii august, dupa finalizarea controlului la BCR, ca la una dintre banci s-a stabilit o plata suplimentara de 104 milioane lei.

“Am finalizat controalele la două bănci, dintre care una este mare, mare de tot în sistem. La una dintre aceste instituţii controlul s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi, prin acest control, am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit", a spus Misa.

Recent, Misa a mai declarat, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar, ca la respectiva banca s-a facut si o plangere penala: “La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 mil. lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale.”

Am intrebat BCR daca plangerea penala despre care vorbeste ministrul Finantelor a fost adresata bancii, insa responsabilul cu comunicarea nu a raspuns la e-mailul trimis de Bancherul.ro.

BCR mentioneaza ca va contesta decizia ANAF:

“In perioada 3 mai 2016-9 iunie 2017, BCR a fost subiectul unui control fiscal cu scopul verificarii impozitului pe profit si a taxei pe valoarea adaugata pentru perioada 1 ianuarie 2012-31decembrie 2015. Ca urmare a actiunii de control, sume aditionale au fost considerate de catre autoritatile fiscale ca si obligatii de plata si au fost contabilizate in consecinta la data de 30 iunie 2017, chiar daca banca va contesta aceasta decizie in perioada imediat urmatoare.

Datorita faptului ca BCR a solicitat deductibilitate pentru cheltuielile cu deprecierea subsidiarelor, activul privind impozitul amanat recunoscut anterior pentru aceste diferente temporare a fost reversat la 30 iunie 2017. Cu toate acestea, banca considera ca deductibilitatea acestor cheltuieli se va obtine, prin urmare a recunoscut un activ din creante fiscale.”

Reprezentantii Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, au precizat recent ca ANAF a descoperit doua probleme la BCR:

1. Deductibilitatea fiscala a provizioanelor pentru credite neperformante care au provocat pierderi BCR
2. Finantarea de la banca-mama pentru BCR este prea scumpa.

Ministrul Finantelor a mai declarat ca o alta problema descoperita la banci sunt preturile de transfer, mai exact faptul ca unele banci au platit bancilor-mama dobanzi foarte mari, chiar si de 19%, mult mai mari decat cele ale pietei pentru imprumuturile subordonate.

De exemplu, Raiffeisen Bank plateste pentru creditele subordonate primite de la banca-mama din Austria dobanzi de patru ori mai ridicate decat creditele obtinute de la alte banci sau pentru depozitele de la clienti. (vezi aici detalii)

In privinta dobanzii platite de BCR pentru creditele subordonate de la Erste Bank, responsabilii cu comunicarea ai bancii nu au dorit sa spuna care este nivelul dobanzii si tipul acesteia (variabila sau fixa), mentionand doar urmatoarele:

"Dobanda finantarilor subordonate ale Erste catre BCR s-a situat in realitate si de facto la un pret sub 5% in conditiile in care prima de risc de tara (CDS-ul Romaniei) se situa peste 700 puncte de baza. Aceste finantari au fost acordate intr-o perioada de turbulente severe de piata, care aduseserea statul roman intr-o situatie critica in ceea ce priveste disponibilitatea resurselor de finantare, inclusiv pe termen scurt. Astfel Erste si-a crescut expunerea pe Romania, prin linii de finantare acordate pe termen lung (maturitati de 4-8 ani) in conditiile in care blocajele pietei financiare facusera ca orice tip de finantare sa fie efectiv inexistenta. Aceste linii de finantare au finantat efectiv nevoile statului roman (salarii, pensii, cheltuieli sociale), volumul titlurilor de stat achizitionate de BCR in acea perioada crescand de la 2,5 miliarde lei la 12,5 miliarde lei."

BCR nu mentioneaza, in rapoartele sale financiare, cum fac alte banci, care este nivelul dobanzii pentru imprumuturilor subordonate si tipul acesteia.

Pentru ca daca este vorba de o dobanda variabila, ajustata la EURIBOR, ca in cazul altor banci, precum BRD sau Raiffeisen Bank, atunci aceasta ar trebui sa fie in prezent mult mai mica decat in perioada de criza, intruct EURIBOR este sub 0% iar CDS-ul Romaniei sub 1%.

ANAF are in prezent in derulare inspectii fiscale la trei societati bancare, dar urmeaza si alte controale, pentru identificarea cauzelor care au condus la inregistrarea pierderilor fiscale de catre un numar de 31 de societati bancare din totalul celor 46, la finalul lui 2016, a precizat Ministerul Finantelor, pentru Bancherul.ro. (vezi aici detalii)