Cu doar cateva zile inainte ca Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, sa avertizeze, la inceputul acestei luni, ca polonezii nu au adoptat nici pana astazi legea privind conversia in zloti a creditelor in franci elvetieni (CHF) la cursul istoric, dupa cum a promis in campania electorala de anul trecut presedintele Andrzej Duda, reprezentantul unui partid extremist la putere in Polonia, Lege si Justitie, care ingrijoreaza Europa, un consilier al presedintelui a prezentat o noua versiune a legii.

Si la noi, dupa cum se stie, tot un extremist, avocatul Gheorghe Piperea, a propus o lege identica de conversie a creditelor in CHF la cursul istoric, votata in unanimitate de Parlament, declarata insa ilegala de Curtea Constitutionala, unul dintre motive fiind tocmai acela ca este in contradictie cu directivele europene.

"Este foarte greu ca niste neinitiati sa descopere roata in materie de activitate bancara", a rostit Isarescu crudul adevar. "Atata vreme cat exista aceasta conducere la Banca Nationala, nu ne apucam sa facem inovatii in afara Europei", a adaugat guvernatorul, consolidandu-si astfel soclul de echilibru, ratiune, stabilitate si incredere pe care sta de atata vreme, indiferent de partidele si functiile vremelnice in stat carora le-a facut fata din 1990 pana acum.

Pe de alta parte, Isarescu ar trebui sa-si reproseze ca nu a reusit sa rezolve problema creditelor in CHF, timp de aproape doi ani, din ianuarie 2015, cand banca centrala a Elvetiei a lasat liber francul, pana la inceputul lui 2016, cand s-a adoptat Legea 77/2016 privind darea in plata iar ulterior legea conversiei, legi aparute tocmai in lipsa unei solutii la aceasta problema.

In Polonia problema creditelor in franci este mai grava decat la noi, pentru ca acolo sunt in jur de o jumatate de milion de oameni care au credite in CHF, fata de doar 75.000 cati erau in Romania la inceputul lui 2015, in scadere la 38.500 la finalul anului trecut.

De aceea promisiunea candidatului la presedintie Duda i-a adus multe voturi si in final castigarea mandatului, insa odata ajuns la putere, el si-a dat seama ca nu poate sa o indeplineasca.

In ianuarie a fost prezentat un proiect de lege in vederea conversiei creditelor in CHF la cursul istoric, dar care a fost ulterior abandonat, dupa ce banca centrala si autoritatea de supraveghere financiara au avertizat ca ar putea pune in pericol sistemul bancar.

In acelasi timp, investitorii au acuzat noul partid nationalist venit la putere in Polonia ca prin aceasta lege urmaresc de fapt sa diminueze ponderea bancilor straine in tara, in conditiile in care acestea au acordat cele mai multe credite in CHF. Cativa ministri ai noului guvern au declarat ca intentioneaza sa majoreze cota de piata a bancilor poloneze pe piata bancara.

De altfel, una dintre bancile straine din Polonia, Raiffeisen Bank, a fost scoasa la vanzare din cauza problemelor pricinuite de creditele in CHF, proces suspendat intre timp. Ulterior insa, banca austriaca a fost substantial restructurata, prin inchiderea a peste 60 de unitati.

Si in Romania Raiffeisen Bank este printre bancile cu cele mai multe credite in CHF, iar oferta de conversie a acestora in lei s-a dovedit pana acum un esec. (vezi aici detalii)

Ce prevede noua lege a conversiei creditelor in CHF

Acum, cu ajutorul noului guvernator al bancii centrale al Poloniei, Adam Glapinski un apropiat al partidului sau, Lege si Justitie, Duda vine cu o noua versiune a legii conversiei, care nu mai este obligatorie pentru banci, cum se prevedea initial.

In schimb, acestea vor fi forte indirect sa scape de creditele in CHF, intrucat banca centrala le va cere mai mult capital, ceea ce inseamna ca va fi mai costisitor sa le pastreze decat sa le schimbe in lei, cu un anumit cost.

O idee asemanatoare are in prezent BNR in privinta plafonarii dobanzilor la creditele acordate de IFN-uri. (vezi aici detalii)

Idee pe care nu a avut-o insa si in cazul creditelor in CHF, care ar fi determinat, cel mai probabil, si bancile noastre, sa lanseze oferte de conversie avantajoase pentru clienti.

De asemenea, noua lege din Polonia nu va impune bancilor anumite conditii in privinta conversiei, precum nivelul cursului de schimb, lasand acestora libertatea sa convina cu clientii lor termenii schimbarii valutei. Cu alte cuvinte, bancile poloneze vor fi nevoite sa faca oferte de conversie, cum s-a intamplat si la noi in cazul catorva banci, precum Banca Transilvania pentru Volksbank, OTP Bank sau Raiffeisen Bank.

Pe de alta parte, bancile poloneze se pare ca vor fi totusi obligate prin lege sa suporte niste pierderi clare, legate de nivelul cursului de schimb practicat la acordarea creditelor in CHF. Este vorba de marja dintre cursul de vanzare si cel de cumparare, considerat de autoritatile poloneze prea mare, astfel ca bancile vor fi obligate sa ramburseze clientilor o parte din aceasta, estimata la 4 miliarde de zloti in total.

Noua lege este mai complexa, avand si alte facilitati pentru clientii cu credite in CHF, precum o perioada de gratie la plata dobanzii de pana la 12 ani, plus un ajutor financiar pentru clienti, in vederea achitarii ratelor pe o perioada de trei ani, in valoare de 2.000 de zloti lunar.

Autoritatea de supraveghere financiara din Polonia, KNF, a apreciat noua lege, pe care a caracterizat-o drept un compromis sensibil intre atingerea unui scop social si evitarea pericolelor pentru sectorul bancar.

Dupa anuntarea primei legi, de conversie la cursul istoric, obligatorie pentru banci, la inceputul acestui an, KNF a avertizat ca aplicarea acesteia ar putea pune in pericol stabilitatea bancilor poloneze, care ar putea suferi pierderi de 67 miliarde zloti.

Acum, cu noua lege, se estimeaza ca pierderile bancilor vor fi mai mici, de doar 30-40 miliarde zloti, insa cel mai important este faptul ca acestea vor fi suportate pe o perioada mai lunga, nu dintr-o data, pe masura ce bancile vor derula programele de conversie optionala.

La noi, o noua lege privind conversia creditelor in CHF a devenit acum inutila, pentru ca numarul imprumutatilor a scazut destul de mult, la aproximativ 35.000 in prezent, iar acestia au la indemana Legea 77/2016 privind darea in plata, care permite instantelor de judecata sa echilibreze rata lunara a unui contract de credit, conform principiului impreviziunii.

Se poate spune ca bancile romanesti au scapat de potentiale pierderi mai mari datorita amendarii celor doua legi de Curtea Constitutionala, dar in schimb atat ele, cat si BNR, s-au ales cu un deficit urias de imagine, care s-ar putea dovedi fi mai costisitor.