Nimeni nu e dispus sa se imprumute cu dobanzi de 50%, 100%, 500%, 1.000% sau chiar 7.000%, si totusi sunt foarte multi romani care o fac, din diverse motive: unii vor un credit mic si rapid, pe loc sau online, ceea ce bancile nu ofera, altii sunt in Biroul de Credit, lucreaza la negru sau cu salariu minim pe economie ori chiar mai mic, astfel ca nici ei nu sunt eligibili pentru un credit de la banca.
Si atunci acesti oameni au alternativa Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-uri), care acorda credite online, in magazine sau la domiciliu, prin agenti, multe dintre ele fiind firme de creditare puternice, cu vechime indelungata in domeniu si in care oamenii au incredere, pentru ca altfel ar fi nevoiti sa apeleze la alte surse de creditare incerte, precum familia, sau nesigure si chiar periculoase, cum ar fi camatarii.
Trebuie sa luam in calcul si faptul ca atat noile tehnologii cat si cresterea importantei IFN-urilor pe piata financiara in general si a creditarii in particular schimba comportamentul clientilor, in sensul ca acestia sunt dispusi sa plateasca mai mult, in schimbul unor servicii mai convenabile si mai rapide, cum ar fi cele online sau la domiciliu, prin agenti.
Mai ales ca nu este vorba de sume mari de bani, ci de unele destul de mici (cateva sute sau mii de lei), necesare de regula pentru nevoi urgente sau de criza, ceea ce reclama rapiditate in obtinerea banilor.
De aceea, si aceste aspecte, nu doar gradul de indatorare al populatiei in general sau dobanzile ridicate ale creditelor ar trebui luate in calcul de Banca Nationala a Romaniei (BNR) inainte de aplicarea noilor restrictii dure de creditare pe care are de gand sa le introduca din 1 octombrie IFN-urilor.
Mai ales ca numarul clientilor IFN-urilor este destul de ridicat, atingand chiar cifra de 1 milion. (vezi aici detalii)
Posibile efecte negative
Dupa cum se stie, numarul romanilor care lucreaza si obtin venituri fara acte in Romania este destul de mare. Un raport al Comisiei Europene arata ca munca la negru din Romania se ridica la 20% din PIB, adica in jur de 125 de miliarde de lei, in timp ce aproape doua milioane de romani sunt platiti cu salariuil minim pe economie, dar mai primesc suplimentar si bani nedeclarati, evitandu-se astfel plata impozitului.
Toti acesti oameni nu se califica pentru un credit de la banci, iar daca BNR va inaspri prea tare conditiile de creditare ale IFN-urilor, prin capital suplimentar sau plafonarea gradului de indatorare al clientilor, multi dintre ei nu se vor mai putea imprumuta nici la IFN-uri, si atunci am putea vedea doua efecte negative:
1. proliferarea imprumuturilor acordate ilegal si a camatarilor, cu consecinte sociale imprevizibile, precum acte de violenta, santaj etc.
2. scaderea gradului de incluziune financiara a populatiei si implicit a intermedierii financiare, aflata la un nivel redus, dupa cum se stie.
De aceea, BNR ar trebui sa analizeze cu atentie specificul creditarii IFN-urilor, care este diferit si mai complex decat al creditarii bancare, unde exista un grad de standardizare si de uniformizare a clientelei mult mai ridicate, iar valoarea imprumuturilor mult mai mare.
De exemplu, bancile acorda credite doar pe baza documentelor de venit, in special a celor raportate la ANAF, precum si raportarile de la Biroul de Credit, fara a mai lua in calcul alte venituri ale clientului sau ale familiei, averea de care acesta dispune, comportamentul sau prestigiul profesional sau social, dupa cum fac unele IFN-uri care acorda credite de consum la domiciliu, sau IFN-uri care acorda microcredite.
Aceste IFN-uri acorda imprumuturi cu ajutorul unor agenti care-i cunosc pe clienti, stiu ce venituri obtin, ce avere au, unde locuiesc, astfel ca vor lua in considerare la evaluarea riscului de credit si veniturile care nu apar in acte, dar care sunt destul de sigure.
Motiv pentru care BNR ar trebui sa fie mai flexibila cu IFN-urile decat cu bancile in privinta normelor de creditare, precum gradul de indatoare al clientilor, astfel incat sa nu sufoce brusc activitatea IFN-urilor si implicit accesul populatiei sau a micilor intreprinzatori la credite si microfinantari.
Ce restrictii vrea sa impuna BNR prin modificarea Regulamentului 20/2009
Restrictiile BNR vizeaza doar IFN-urile care acorda credite cu dobanzi foarte ridicate, mai exact cu valori de peste 300% la termen de maxim 15 zile, peste 100% la termen de pana la 3 luni si mai mari de 32,5% la creditele pe perioade de peste un an.
Astfel, IFN-urile care vor acorda credite cu dobanzi peste aceste niveluri vor avea de suportat doua consecinte: in primul rand, cerinta de capital pentru riscul de credit va creste de 10 ori, iar in al doilea rand, si poate mai important, ele vor fi trecute in Registrul Special al IFN-urilor, alaturi de IFN-urile care acorda credite cu volume mari, de peste 75 milioane lei in ultimele trei trimestre.
Odata intrate in Registrul Special, IFN-urile vor fi supravegheate de BNR si in consecinta vor fi nevoite sa obtina aprobarea bancii centrale pentru normele de creditare, care includ si gradul maxim de indatorare al clientilor.
In Registrul Special al IFN-urilor de la BNR figureaza in prezent 34 de entitati, marea majoritate fiind firme de leasing, carora li se adauga IFN-urile pentru credite de consum detinute de banci, precum BRD Finance, Unicredit Consumer Financing si BT Direct, precum si jucatorii mari pe piata creditelor de consum, precum Cetelem sau Ralfi.
Majoritatea IFN-urilor care acorda credite de consum cu dobanzi mari, online, mentionate de BNR, se afla in Registrul General al IFN-urilor, la sectiunea activitati multiple de creditare, care contine 145 de entitati. (Registrul General al IFN-urilor de la BNR)
In luna iunie, insa, una dintre principalele IFN-uri de pe piata creditelor online, Extra Finance, a intrat si in Registrul Special, acesta fiind singurul IFN intrat in Registrul Special al BNR in acest an. In 2016, un singur IFN, Finance One, care acorda microcredite pentru firme, a intrat in Registrul Special al BNR, in ultimii trei ani. (Registrul Special al IFN-urilor de la BNR)
Riscul de supraindatorare al clientilor este unul dintre argumentele principale ale BNR in emiterea noilor restrictii de creditare impuse IFN-urilor, insa banca centrala ar trebui sa ia in calcul, aici, si potentialele efecte adverse pe care le-am mentionat mai sus, daca normele de creditare ale IFN-urilor vor fi prea dure si putini clienti vor mai putea obtine imprumuturi.
(Vezi aici cum motiveaza BNR noile restrictii impuse IFN-urilor)
