Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, continua sa faca o mare greseala: nu vrea cu niciun chip sa admita ca Banca Nationala si bancile au facut erori destul de mari inainte si dupa criza din 2008 si da vina pe unii sau altii ca nu ar intelege cum functioneaza sistemul bancar si care ar fi rolul bancii centrale.

Guvernatorul se incapataneaza sa ia apararea bancilor in cauze pierdute, precum creditele in franci elvetieni sau clauzele abuzive din contractele de credit, in loc sa adopte o pozitie neutra, echidistanta si corecta, cum i-ar sta bine sefului unei banci nationale: sa recunoasca greselile si sa propuna solutii pentru rezolvarea problemelor.

Mai grav, Isarescu merge pana acolo incat afirma ca treaba BNR e sa-i apere doar pe cei care au depozite in banci, nu si pe cei care au credite, desi situatia ar trebui sa stea exact invers, daca tot vrea sa faca discriminari.

In acelasi timp, guvernatorul si-a pierdut din prestigiul de supraveghetor al situatiei macro-economice castigat in 2014, cand s-a opus unei relaxari prea accentuate a politicii fiscale, odata cu reducerea TVA. Acum, Isarescu spune ca avem cea mai buna situatie macroeconomica din istorie, in loc sa avertizeze cu privire la derapajul politicii fiscale, asa cum au facut agentia de rating Moodys si Comisia Europeana.

Isarescu n-a mai vazut o situatie macroeconomica mai buna, in timp ce agentiile de rating si Comisia Europeana trag semnale de alarma

"Cum am putea sa caracterizam situatia economica si financiara a Romaniei? In cariera, e drept cam lunga, pe care o am in aceasta pozitie, nu am vazut niciodata, dar absolut niciodata, timp de 26 de ani, o situatie macroeconomica mai buna”, a declarat ieri Mugur Isarescu la o conferinta organizata de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

E bine de mentionat ca la respectiva conferinta a participat si premierul Sorin Grindeanu, care s-a aratat foarte prietenos cu guvernatorul BNR si cu bancherii, cu care a si pus la cale un comitet pentru dezvoltarea proiectelor privind digitalizarea.

Exact in acelasi timp, Comisia Europeana a publicat raportul semestrial cu recomandarile pentru tarile membre, in care Romania este avertizata cu privire la o “deviatie semnificativa” in 2016 de la obiectivul de deficit bugetar structural de 1% din PIB pe termen mediu. In consecinta, tarii noastre i s-a recomandat sa limiteze in acest an rata de crestere nominala a cheltuielilor bugetare la 3,3%, corespunzatoare unei ajustari structurale anuale de 0,5% din PIB.

Numai ca “in baza prognozei de primara a Comisiei, exista un risc de deviatie semnificativa de la ajustarea recomandata in 2017”.

“Dar la fel de adevarat e ca n-am vazut riscuri mai mari”, a adaugat Isarescu. (Intr-adevar, nici Mugur Isarescu nici alticineva de la BNR nu au prevazut criza financiara izbucnita in Romania si alte tari europene la finalul lui 2008. Dimpotriva, ne-au asigurat ca e vorba de o criza departe de noi, tocmai in SUA, care nu ne va atinge).

Guvernatorul BNR nu s-a referit insa, acum, la aceleasi riscuri, macroeconomice, mai precis deficitul bugetar, la care a facut referire Comisia Europeana, ci la riscurile de creditare ale bancilor, riscuri care acum sunt destul de vagi, intr-un context in care economia este intr-un nou ciclu de crestere iar bancile mult mai prudente dupa lectia crizei din 2008.

De altfel, nici noul Comitet National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM) , condus tot de Mugur Isarescu, din care fac parte si alte institutii ale statului, inclusiv Guvernul, nu a vazut, pana acum, niciun risc in privinta politicii fiscale.

Si asta in ciuda faptului ca agentia de rating Moodys a redus recent perspectiva de rating a Romaniei, din acelasi motiv, derapajul fiscal in privinta deficitului bugetar. Mugur Isarescu a diminuat insa importanta deciziei Moodys, pe care a considerat-o un fel de treaba birocratica, mai degraba decat un avertisment real. (vezi aici detalii)

Va fi interesant de vazut ce va spune acum seful BNR si al Comitetului de supraveghere macroprudentiala despre avertismentul Comisiei Europene.

BNR trebuie sa fie “rea” cu debitorii si buna cu creditorii?!

O alta idee gresita sustinuta de guvernatorul BNR este aceea ca Banca Nationala nu are treaba cu romanii care au credite la banci si-i apara doar pe cei care au depozite. Ba chiar “ar trebui sa fim rai cu debitorii (cei care au credite)”, spune Isarescu.

Asta pentru ca, explica guvernatorul, BNR are doar atributia legala de supraveghere a bancilor, care implica si asigurarea depozitelor clientilor acestora, in timp ce de credite, mai exact de problemele si litigiile dintre banci si clienti referitoare la credite, se ocupa ANPC.

“Banca Nationala se ocupa de supravegherea bancilor. Supraveghere ce inseamna? Ca trebuie sa protejezi banii deponentului. Prima functie a bancii este economisirea. Deponentul mic este protejat prin garantii, dar principala protectie este stabilitatea sistemului bancar, care este functia Bancii Nationale. Inseamna undeva sa fim cam rai cu debitorii (cei care au credite n.r.), nu? Nu sa-i mangaiem pe crestet, daca suntem supraveghetori. Trebuie sa cerem bancilor sa-si recupereze banii (imprumutati n.r.), sa nu dea credite in conditii imprudente... noi nu putem sa ne ocupam si de protectia cumparatorilor (consumatorilor n.r.) pentru ca ar trebui sa ne debarasam de supravegherea bancilor”, a declarat guvernatorul BNR.

Isarescu sustine acest conflict intre cele doua tipuri de clienti ai bancilor pentru a se apara de scandalurile aparute in 2010 cu privire la clauzele abuzive din contractele de credit iar ulterior in cazul conversiei creditelor in franci elvetieni (CHF).

Mai intai de toate ideea ca BNR ar apara deponentii este una falsa. Pentru ca, la fel ca cei care au credite, si cei care au depozite au o relatie contractuala cu bancile, fara ca BNR sa-i poata ajuta intr-un fel.

Guvernatorul vrea sa spuna ca, indirect, BNR are un rol de a supraveghea bine bancile, astfel incat acestea sa nu dea faliment si sa nu existe riscul ca oamenii sa-si piarda depozitele. Numai ca, in cazul falimentului vreunei banci, despagubirile sunt platite tot de banci, nu de BNR, prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, la care bancile achita o contributie anuala.

De asemenea, guvernatorul uita ca aproape orice debitor este si creditor (cei care au credite au si depozite), iar bancile functioneaza in principal pe baza creditelor acordate, din credite obtin majoritatea profiturilor, astfel ca primul risc este cel de creditare.

Din acest motiv, urmand argumentul guvernatorului, ca o banca centrala are grija de stabilitatea bancilor, atunci BNR ar trebui sa fie preocupata in primul rand de cei care au credite, nu de cei care au depozite.

Insa il intelegem pe Mugur Isarescu. Lui nu-i place sa-si recunoasca greselile (nu l-am auzit vreodata sa-si asume vreo vina) si probabil ca adora sa fie inconjurat de yes-man-i. Am observat si ca are alergie la critici, astfel ca nu vrea sa fie implicat in balacareli si scandaluri cu “amaratii” cu credite in franci elvetieni carora li s-au dublat ratele dupa criza din 2008 (subordonatii lui Isarescu au avut grija sa-l asigure, in diverse pseudo-analize si opinii, recurgand fie la compartii cu creditele in lei, fie cu cresterea veniturilor, ca de fapt acestia au avut de suferit foarte putin).

“S-a ajuns la predominatia unor idei precum aceea ca bancile sunt imorale. Bancile nu sunt societati de caritate. Oricat de dureros al parea pentru cel care ia un credit. Ele dau credite ca sa obtina bani inapoi, urmaresc profitul”, spune acum Mugur Isarescu, prefacandu-se ca nu a aflat de cei carora bancile le-au majorat dobanzile si comisioanele dupa criza, desi EURIBOR-ul a scazut spre 0%.

Nimeni nu a spus (cu exceptia unor avocati extremisti, promovati intens de presa, in vremurile lor de glorie, inclusiv de publicatiile sustinute acum financiar din greu de catre unele banci mari) ca vrea credite cu dobanda 0. Dar nici cu dobanzi majorate abuziv, in ciuda faptului ca tendinta era de scadere a acestora. De altfel, bancile in culpa si-au recunoscut, pana la urma, greseala, si au lansat programe de reducere a ratelor la credite.

Ce treaba are BNR cu acesti “debitori”? Ca doar acestia nu sunt deponenti si nu afecteaza stabiltatea sistemului!? Asa ca trebuie sa fim “rai” cu ei. Aceasta este o aborare eronata a guvernatorului Isarescu. O banca centrala trebuie sa-i trateze in mod egal pe toti clientii bancilor, ba chiar cu mai mare atentie pe “debitori”, intrucat acestia sunt cei care asigura profiturile bancilor si implicit stabilitatea sistemului. Sa nu uitam ca aceiasi “debitori” cu credite in franci au pus la pamant o banca, si anume Volksbank. Dar poate ca guvernatorul a uitat acest mic amanunt.