Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca deprecierea leului din ultima perioada, in contradictie cu evolutia altor monede din regiune, este consecinta miscarilor de capitaluri speculative, pe fondul instabilitatii mediului extern, dar si a celui intern.

Cu toate acestea, Isarescu sugereaza ca leul s-ar fi putut deprecia (sau aprecia) si mai mult, astfel ca o crestere a cursului de aproximativ 2% inregistrata in ultima perioada poate fi considerata ca fiind un comportament "excesiv de cuminte" al leului.

"Nu vad nimic nesanatos in evolutia pietei valutare pana in prezent", a spus guvernatorul BNR.

El a explicat si importanta cursului de schimb real efectiv in evaluarea competitivitatii economiei romanesti pe pietele externe.

- Care au fost cauzele deprecierii leului in ultima perioada? a fost intrebat Mugur Isarescu, de catre Bancherul.ro, in cadrul briefing-ului de ieri de la BNR.

Mugur Isarescu: "Daca dumneavoastra considerati ca o miscare de 1-2% este o depreciere, eu cred ca este o exagerare aici. Comparativ cu tensiunile interne si internationale care s-au manifestat in primul trimestru din acest an, comparativ cu miscarile pe care le-a inregistrat zlotul de exemplu, care este o moneda pereche cu care ne putem compara, pentru ca si cursurile sunt foarte apropiate, care s-a miscat de la 4,40 la 4,20, iar leul de la 4,47 la 4,56.

Eu cred ca leul a fost extrem, chiar excesiv de cuminte si deci nu as numi acest lucru depreciere. Este o moneda vie, si este foarte important acest lucru, se comporta sanatos, in conditii de miscari de capitaluri care in mod frecvent sunt greu de prognozat, chiar daca factorii sunt foarte apropiati si va dau exemplul nostru favorit: dupa criza financiara din Turcia am asistat in 2013 am asistat la iesiri masive de capital (din Romania) pentru ca in 2014, o criza chiar mai apla si mai aproape de noi, in Ucraina, a determinat intrari masive de capital, deci fluxuri total opuse la factori externi care in mod logic ar putea sa fie considerati ca mergand in aceeasi directie.

Si as mai adauga un lucru. In aceasta perioada am trecut si printr-o perioada cu incertitudini legate de evolutia din Statele Unite, cu o situatie noua si politici noi, precum si la punerea in practica a Brexit-ului.

Daca ar fi sa explic de ce leul s-a miscat cu mai putin de 2%, as spune ca sunt toti acesti factori. Dar nu i-as baga sub umbrela deprecierii. Sunt miscari normale, naturale de curs.

Sa vedem ce se intampla si in perioada urmatoare. Nu vad nimic nesanatos in evolutia pietei valutare pana in prezent.

- A fost o evolutie contradictorie comparativ cu celelalte monede din regiune.

Mugur Isarescu: "Da, daca va referiti la acest lucru, contradictorie in doua sensuri. Zlotul s-a miscat cu 20 de banuti de-ai lor, grosi, iar leul cu opt banuti. Deci amplitudinea miscarilor zlot versus leu a fost mult mai mica (in cazul leului), zlotul a si scazut si a si crescut, depinde unde puneti punctul de referinta. Poate as spune ca in cazul leului mai clara a fost tendinta de depreciere, dar este mult prea mica ca sa o calificam.

Si am vazut recent ca pare sa o ia in directia opusa. Dar noi nu facem prognoze de curs, se pare ca piata functioneaza foarte bine.

- Si a fost si declaratia dumneavoastra (in cadrul conferintei din 7 februarie) cu privire la faptul ca nu mai este loc de apreciere a leului.

Mugur Isarescu: "Aia e altceva. Am explicat-o, pentru ca am vazut ca au existat interpretari: nu mai este loc legat de cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv este intr-adevar un indicator, fara sa jignesc pe nimeni, care nu sta la indemana oricui sa-l inteleaga, dar care are o foarte buna semnificatie in ceea ce priveste competitivitatea de pret a unei tari.

Noi suntem datori sa ne uitam la cursul de schimb real efectiv, adica la un curs ponderat nu numai fata de euro ci si fata de alte valute, ponderat cu ponderea altor valute, numai vreo 60-70% din comertul nostru se face in euro, restul se face in dolari si partial in alte valute, dar si ponderat cu evolutia inflatiei.

Si pentru ca aici au fost multe neintelegeri am explicat si care este preocuparea noastra. Daca calculezi acesti indici in functie de CPI (IPC), indicele preturilor de consum, nu te ingrijoreaza nimic. De ce? Pentru ca preturile de consum din Romania, datorita reducerii TVA-ului, au fost si ele negative, in linie cu ce s-a intamplat in alte tari.

Daca te uiti la preturile de productie si calculezi, deci corectezi indicele efectiv cu evolutia preturilor de productie si mai ales cu ceea ce se numeste ULC (Unit Labour Cost), acolo unde actioneaza intr-adevar, adica acolo unde se vede competitivitatea de preturi, adica nu se iau marfuri din raft sa se exporte, se exporta marfuri la preturile de productie. Si cresterea preturilor la exportatori, mai ales in cazul Romaniei, care inca exporta multe produse cu forta de munca incorporata, este determinata de costurile cu forta de munca.

Iar daca acolo ai o apreciere a cursului de schimb real efectiv calculat pe baza acestor indicatori, incepi sa ciulesti urechile. Pentru ca vezi ca se deterioreaza competitivitatea de pret si atunci te uiti si in alta parte, la balanta comerciala, si vezi ca exporturile cresc intr-un ritm mai scazut decat importurile.

Acesta a fost semnalul nostru: legat de faptul ca trebuie sa fim atenti. Si nu era chiar fara bataie. Batea intr-un loc foarte clar: oricand o miscare precum cea din Ucraina, la care nu te poti astepta, o criza intr-o tara vecina, pleaca capitalurile migratoare si se opresc in Romania, pentru ca li se pare ca dobanda este mai buna sau situatia politica mai acceptabila, riscurile mai mici, si-ti apreciaza cursul. Nu avem nevoie de asa ceva. Cam asta era semnificatia.