Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca decizia Curtii Constitutionale de a declara ilegala legea conversiei in lei, la cursul istoric, a creditelor in franci elvetieni (CHF) este corecta, fiind in acord cu opinia Bancii Nationale a Romaniei, exprimata la inceputul lui 2015, cand a izbucnit aceasta criza, ca bancile si clientii trebuie sa imparta, prin negociere, povara cursului valutar.

Mugur Isarescu: „Este o decizie corecta, trebuie sa fie pusa in aplicare si cred ca legat de cei care au credite in franci elvetieni solutia este prevazuta in Codul Civil, si anume capitolul privind impreviziunea. Se pot gasi solutii, prin negocieri bilaterale, asa cum, de altfel, in ultimii doi ani, a sugerat si Banca Nationala ca fiind calea realizabila pentru a se ajunge la o solutie de impartire a poverii.”

Intr-adevar, in urma cu doi ani, in ianuarie 2015, dupa aprecierea puternica a francului in raport cu leul si alte valute, in urma deciziei Bancii Nationale a Elvetiei de a renunta la pragul impus cursului, Isarescu a recomandat bancilor sa imparta cu clientii povara cursului, prin negocieri individuale, aceasta fiind singura solutie pentru iesirea din criza.

Numai ca, dupa cum a estimat si Bancherul.ro, negocierile dintre banci si clienti s-au dovedit imposibile, din vina tuturor: in primul rand, bancile nu s-au aratat dispuse sa renunte la profituri pentru a reduce ratele clientilor intr-atat incat sa-i multumeasca, astfel ca acestia si-au pus sperantele in avocati si politicieni extremisti si populisti, care au venit cu propuneri de conversie la un curs mediu, iar apoi unul istoric.

Asta dupa ce, in iunie 2014, Senatul adopta legea de conversie la cursul istoric in varianta conversiei la cursul zilei, ceea ce era o solutie mai degraba absurda, care nu rezolva deloc problema oamenilor supraindatorati.

BNR si bancile, cu ajutorul decisiv al FMI, s-au luptat din rasputeri, la inceputul lui 2015, pentru a impiedica adoptarea legii conversiei la un curs mediu intre cel istoric, din data acordarii creditului si cursul zilei, solutie propusa de initiatoarea legii, deputata PSD, Ana Birchall.

Legea a fost abandonata dupa vizita delegatiei FMI, autoritatile promitand masuri alternative, precum legea falimentului personal, un program guvernamental denumit „scade rata” si negocieri intre guvern si banci pentru solutii de impartire a poverii, toate esuate, dupa cum era de asteptat.

Odata scapate de pericolul legii, bancile nu s-au mai obosit sa imparta povara cursului cu clientii. In timp ce unele au venit cu niste oferte putin atragatoare pentru clienti, cele mai mult nici macar nu s-au sinchisit sa vina cu vreo propunere de compromis.

Iar BNR le-a lasat asa, fara sa vina cu acea presiune verbala „moral suision”, pe care o foloseste in cadrul politicii monetare, si in cazul protectiei consumatorilor, cu toate banca banca centrala a cedat ANCP aceasta responsabilitate.

Care ANPC, condus de un membru PSD, care se pregatea de alegerile de la finalul lui 2016, a dus o campanie agresiva impotriva bancilor, impreuna cu o asociatie de protectie a consumatorilor reprezentanta de Alin Iacob, astfel ca tentativele de negocieri cu bancile s-au soldat cu un esec.
In tot acest timp, avocatii au profitat pentru a hartui bancile cu procese in care cereau pentru clienti conversia la cursul istoric, iar unii chiar au obtinut decizii favorabile, justificand scoaterea de la naftalina a legii Birchall si transformarea ei radicala, din conversie la cursul zilei in conversie la cursul istoric.

Cum legea redactata de avocatul Piperea si sustinuta in Parlament de deputatul PNL Zamfir venea exact inaintea alegerilor, aceasta a fost votata in unanimitate, in ciuda opozitiei bancilor si a BNR, asa cum s-a intamplat, anterior, si cu legea darii in plata, fabricata de acelasi cuplu.

Iata cum incapatanarea bancilor de a-si proteja clientii afectati de dublarea ratelor la credite din cauza cursului valutar si pasivitatea BNR, care s-a rezumat la recomandari destul de blande a adresa bancilor pentru impartirea poverii cu clientii, au condus la aparitia unor legi extreme, menite a le pedepsi pentru atitudinea sfidatoare, dupa cum au anuntat cei doi initiatori.

Bancile au fost, insa, salvate de Curtea Constitutionala, care a facut dreptate, impunand principiul impreviziunii din Codul Civil in cazul darii in plata, conform caruia bancile trebuie sa renegocieze cu clientii creditele pe baza echitatii si bunei-credinte, principiu care se poate aplica si in cazul creditelor in CHF, dupa cum a precizat ieri presedintele Curtii Constitutionale.