Avocatul Gheorghe Piperea si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) au pierdut la Tribunalul Bucuresti un proces in care au acuzat un numar de opt banci, plus BNR, de practici inselatoare pentru ca au acordat credite in franci elvetieni (CHF), o moneda instabila, motiv pentru care au cerut instantei sa oblige bancile sa converteasca respectivele credite in lei, la cursul istoric, din data acordarii.
Procesul a fost initiat de Piperea, iar ANPC i s-a alaturat in ultimul moment, la ultimul termen de judecata, se pare dupa anumite presiuni facute cu scopul de a influenta judecatorii.
Solutia instantei: “Respinge cererera fata de parata Banca Nationala a Romaniei ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Respinge ca nefondata cererea. Respinge ca nefondata cererea de interventie accesorie in favoarea reclamantei formulata de intervenienta ANPC. Obliga pe reclamanta sa plateasca catre fiecare dintre paratele Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Credit Europe Ipotecar IFN si OTP Bank cate 15.000 de lei cu titlu de cheltuiala de judecata. Cu drept de apel.”
Decizia Tribunalului Bucuresti nu este definitiva, putand fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Aceeasi instanta a respins, recent, intr-un alt proces, cererea unui client Raiffeisen Bank privind conversia creditului in CHF la cursul istoric. (vezi aici detalii)
Piperea a jignit-o pe judecatoarea care a luat decizia impotriva sa, sugerand ca ar fi de partea BNR: "A fost un vis frumos, dar cu magistratii scoliti de BNR la Sinaia, e imposibil sa il transformi in realitate, oricat te-ai stradui", a scris pe pagina sa de Facebook avocatul Piperea, care este si profesor la Universitatea Bucuresti.
Solutia judecatorilor in favoarea bancilor vine dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justie a respins, recent, o cerere a Tribunalului Dolj privind clarificarea modului in care trebuie judecate procesele privind conversia creditelor in CHF, in conditiile in care exista o practica neunitara in aceste cazuri. (vezi aici detalii)
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte, saptamana viitoare, asupra legii de conversie a creditelor in CHF la cursul istoric, initiata tot de avocatul Piperea, cu sprijinul senatorului PNL Daniel Zamfir.
Solutia Curtii Constitutionale este insa previzibila, cel mai probabil urmand a fi asemanatoare cu cea luata in cazul legii darii in plata, si anume renegocierea creditelor, conform principiului impreviziunii. (vezi aici detalii)
De altfel, chiar avocatii bancilor au sustinut, in cadrul procesului cu Piperea, ca solutia in cazul creditelor in CHF ar fi impreviziunea, in conditiile in care aceasta nu se poate aplica si retroactiv, dupa cum a stabilit Curtea Constitutionala, adadar clientii bancilor nu pot fi despagubiti pentru ce au platit pana acum, putand beneficia de reducerea ratelor doar de acum inainte. (vezi aici detalii)
Cum a pierdut procesul Piperea
In fata judecatorilor, Piperea si-a argumentat acuzatiile la adresa bancilor citand chiar din rapoarte ale BNR, in care se spune ca bancile au aplicat tehnici agresive de creditare a populatiei dintr-o categorie de nisa, cu venituri reduse.
De aceea, a sustinut Piperea, cei care au luat credite in CHF nu aveau alte solutii, precum credite in lei sau euro, intrucat “nu se incadrau la analizele de rating ale bancilor”.
Avocatul a dat si doua cazuri personale de oferte de credite: o persoana care a luat un credit in valoare de 115.888 de franci, avand un salariu de 1.363 de lei, ceea ce inseamna un “rating” de 88,43%, restul fiind banii pentru sustinerea nevoilor familiale.
Al doilea exemplu este al unei persoane cu un salariu de 774 de lei, cu un credit de 85.000 de lei, astfel ca “rata sa de indatoare, ratingul, este de 95%”, dupa cum a sustinut avocatul.
Piperea a sustinut in fata judecatoarei ca bancherii si-au inselat clientii spunandu-le ca nu se pot incadra la un credit in lei sau euro cu un rating de 95%, insa o pot face, cu acelasi rating, la un credit in CHF.
De asemenea, bancherii le-ar fi recomandat clientilor credite in CHF intrucat aceasta este o moneda atat de stabila, “incat doar un razboi ar putea cauza o crestere a cursului.”
In aceste conditii, cu siguranta clientul va semna acel contract, nu-si va mai pune intrebari, a argumentat Piperea.
Adevarul este insa altul.
Romanii au apelat la credite in CHF din simplul motiv ca acestea aveau dobanzi mai mici decat cele in lei sau euro, astfel ca puteau obtine sume mai mari de bani. Dupa cum se stie, in perioada de euforie dinaintea crizei, prima intrebare pe care oamenii o puneau la banca era “Cati bani pot obtine?”, nu “Cat e dobanda?” sau “Cat de stabil e CHF in comparatie cu Euro?”.
Valoarea unui imprumut era stabilit, in primul rand, de nivelul dobanzii: cu cat dobanda era mai mica, cu atat creditul era mai mare. Acesta a fost principalul motiv pentru care bancile, nu doar cele din Romania, ci si din alte tari, au introdus creditele in franci.
Realitatea este ca bancherii le-au spus oamenilor (celor cu venituri mici, in special) ca pot obtine doar credite in CHF, sau le-au recomandat creditele in CHF, din simplul motiv ca sumele de bani de care aveau nevoie pentru cumpararea unei case (cu cat mai mult, cu atat mai bine, asta era filosofia atunci) le puteau obtine doar cu un credit in CHF. Daca alegeau un credit in euro sau lei, valoarea imprumutului era mai mic. (vezi aici mai multe detalii)
