Dupa ce au fost hartuite ani buni prin tribunale, pe Facebook si in presa de avocatul Piperea, bancile au ajuns sa ceara principiul impreviziunii, care presupune renegocierea contractelor de credit in favoarea clientilor, si pentru creditele in franci elvetieni (CHF), dupa modelul impus recent de Curtea Constitutionala in cazul legii privind darea in plata.
Avocatul Stan Tarnoveanu, care reprezinta trei banci (Raiffeisen Bank, Bancpost si Banca Transilvania) dintre cele sapte date in judecata de avocatul Gheorghe Piperea pentru practici incorecte, conform Legii 363/2007, in acordarea de credite in CHF, a declarat in fata unui judecator al Tribunalului Bucuresti ca si in acest caz se impune aplicarea principiului impreviziunii, nu pedepsirea bancilor pentru ca ar fi fost de rea-credinta cand au acordat aceste imprumuturi.
Piperea acuza bancile ca ar fi trebuit sa stie de riscurile pe care le arunca pe umerii clientilor, in special a celor cu venituri mici, acordandu-le credite in CHF, despre care se stia ca este o moneda de refugiu in perioadele de criza, cand se apreciaza semnificativ fata de alte valute, asa cum s-a intamplat si dupa criza din 2008.
Insa nu poti sa acuzi bancile de rea-intentie pentru ca au dat aceste credite, intrucat nimeni, asadar nici ele, nu au stiut ca urmeaza o criza grava care-i va afecta pe clienti si implicit si pe ele. Sa ne amintim doar ca Volksbank, care a dat cele mai multe credite in CHF, a fost aproape de faliment inainte de a fi preluata de Banca Transilvania, in 2015, iar alte banci cu multe credite in franci nu au dus-o nici ele prea bine.
Asadar, cu siguranta ca bancile nu ar fi acordat credite in franci daca ar fi stiut ce se va intampla in 2008, la fel cum nici clientii nu ar fi luat aceste credite, daca ar fi stiut, la randul lor. De aceea este absurda acuzatia lui Piperea ca bancile nu si-au informat clientii de pericolele creditelor in CHF.
Adevarul este ca atunci cand bancile au dat, iar clientii au luat banii, toti au fost fericiti, mai cu seama clientii care nu se calificau la creditele in euro si lei, cu dobanzi mai mari, la fel cum toata lumea a avut de suferit dupa criza: unii clienti ca nu si-au mai putut plati creditele, iar bancile ca nu si-au capatat banii inapoi, unele atat de rau, vezi Volksbank, ca a ajuns aproape de faliment.
In acelasi timp, insa, trebuie sa recunoastem vina bancilor de a nu fi reusit sa administreze situatia dificila a clientilor dupa aparitia crizei, prin preluarea unei parti echitabile din povara cursului, ceea ce, pana la urma, este impus prin lege, conform principiului impreviziunii.
Avocatul Tarnoveanu a precizat ca si in acest proces ar trebui sa se aplice legea conversiei creditelor in CHF initiata chiar de Piperea, lege aflata, in prezent, in dezbaterea Curtii Constitutionale, probabil in speranta ca si aceasta va avea aceeasi solutie ca la darea in plata, adica aplicarea principiului impreviziunii.
Conform celor explicate de Curtea Constitutionala, impreviziunea, demonstrata intr-o instanta de judecata, prevede renegocierea contractelor in beneficiciul clientilor afectati de cursul valutar, insa doar pe viitor, de acum inainte, nu si pana acum, si conform principiului echitatii, adica nici banca sa nu aiba de castigat, dar nici clientul.
Impreviziunea este, asadar, mult mai putin convenabila pentru clientii lui Piperea decat solutia ceruta de el, conversia creditelor la cursul istoric, care ar insemna aplicarea unui curs mult mai favorabil clientilor atat pentru perioada de pana acum, cat si in viitor, pana la rambursarea creditului.
Ramane de vazut daca judecatorii vor ajunge la concluzia ca bancile trebuie pedepsite pentru greseala de a acoda credite in CHF sau e suficienta aplicarea principiului impreviziunii, ca in cazul legii privind darea in plata.
