Pe termen mediu şi lung, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea implicaţii importante asupra României, ca urmare a unei posibile modificări a arhitecturii Uniunii Europene, apreciaza Banca Nationala a Romaniei (BNR). Este important ca țările din UE care nu au adoptat încă moneda euro să nu fie afectate în drepturile lor comparativ cu țările din zona euro, se arata in Raportul de stabilitate financiara al BNR, in care se mai precizeaza urmatoarele:

Un risc sistemic moderat este cel determinat de ieșirea Marii Britanii din UE (Brexit). După referendumul din iunie 2016, guvernul britanic urmează să decidă momentul în care va solicita în mod formal declanșarea negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din UE.

Rezultatul negocierilor care vor urma este extrem de incert în acest moment, iar primele urmări ale acestei incertitudini sunt deja vizibile: moneda britanică a pierdut 9 la sută din valoare față de euro și 14 la sută față de dolarul american de la referendum până în decembrie 2016.

Forma și amploarea implicațiilor pentru România ale Brexit-ului sunt de asemenea greu de estimat în acest moment. Ele depind atât de felul în care se vor încheia negocierile dintre Uniune și Marea Britanie (care va fi amploarea modificărilor față de situația actuală), cât și de capacitatea UE de a adopta politici care să continue procesul de integrare.

Deși implicațiile nu se vor manifesta decât în mică măsură în viitorul apropiat, țara noastră va trebui să își calibreze politicile pe termen mediu și lung pornind de la provocările majore cu care se confruntă spațiul comunitar.

Votul în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană

Votul din 23 iunie 2016 în favoarea părăsirii blocului comunitar la referendumul organizat în Marea Britanie (Brexit), risc semnalat în Raportul anterior, a condus la o creștere a incertitudinii pe piețele financiare internaţionale, dar răspunsul investitorilor a fost mai scăzut ca intensitate comparativ cu alte evenimente, precum criza datoriei suverane a Greciei.

Indicii de volatilitate de pe pieţele financiare europene au urcat semnificativ în perioada imediat următoare votului, însă s-au stabilizat în perioada recentă la o valoare similară celei înregistrate la sfârşitul anului 2015.

Volatilitatea liră sterlină-dolar american a înregistrat o creştere importantă în anul 2016, lira sterlină depreciindu-se în perioada de după vot cu aproximativ 14 la sută față de euro și cu 13 la sută față de dolarul american (Grafic 1.3), în timp ce prețul acțiunilor băncilor britanice și europene a cunoscut reduceri notabile (Grafic 1.2).

Rezultatul referendumului nu a avut până în prezent un impact semnificativ asupra economiei româneşti, date fiind legăturile directe relativ scăzute pe care România le are cu Marea Britanie.

O concluzie similară se desprinde și după analizarea efectelor produse asupra fluxurilor de capital ca urmare a modificării percepției investitorilor privind riscul activelor economiilor emergente de după votul din 23 iunie 2016.

Schimburile comerciale ale României cu această ţară sunt relativ reduse. Exporturile firmelor autohtone către Marea Britanie reprezintă sub 5 la sută din total, în timp ce importurile însumează circa 2 la sută dintre importurile totale (date pentru perioada ianuarie – august 2016).

În ceea ce privește volumul investiţiilor străine directe în România (ISD), Marea Britanie este a treisprezecea ţară ca importanţă, stocul ISD fiind de 1,3 miliarde euro la finalul anului 2015, reprezentând 2,1 la sută din total. Firmele beneficiare de finanţare din Marea Britanie (fie sub formă de capital, fie sub formă de împrumuturi) nu au o contribuție foarte însemnată în economia românească.

Marea Britanie a devenit o destinaţie pentru emigranţii românii relativ recent (după ridicarea restricţiilor privind piaţa muncii din 1 ianuarie 2014). Numărul românilor înregistraţi cu drept de muncă în Marea Britanie era de 185 de mii în iunie 2016.

În acest context, sumele de bani trimise de către muncitorii români din Marea Britanie au crescut semnificativ în ultima perioadă (la 0,5 miliarde euro, respectiv 20 la sută din totalul remiterilor de muncitorilor români în străinătate în anul 2015, reprezentând atât transferuri de bani cât şi venituri din muncă).

Votul din 23 iunie 2016 ar putea determina o creştere a cererilor de înregistrare, întrucât cei care nu au reuşit să facă acest lucru până în prezent vor fi motivaţi să acţioneze în acest sens până la ieşirea Marii Britaniei din Uniunea Europeană în anticiparea unei posibile viitoare restricții pe piața forței de muncă din această ţară.

Pe termen mediu şi lung, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea implicaţii importante asupra României, ca urmare a unei posibile modificări a arhitecturii Uniunii Europene.

Este important ca țările din UE care nu au adoptat încă moneda euro să nu fie afectate în drepturile lor comparativ cu țările din zona euro.

Nu în ultimul rând, incertitudinile generate de procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană contribuie deja la reducerea perspectivelor de creştere economică la nivel european, pe fondul sporirii nesiguranței atât în ceea ce privește relațiile comerciale și financiare cu Marea Britanie, cât și în ceea ce privește situația altor state din Uniunea Europeană.

În acest sens, efectul asupra economiei autohtone s-ar putea manifesta printr-o reducere a cererii externe pentru produsele românești și o diminuare a fluxurilor de capital de tip investiții străine directe, ca urmare a impactului advers asupra dinamicii PIB a principalilor parteneri ai României din UE.

Sursa: Raportul de stabilitate financiara al BNR