BNR apreciaza in raportul de stabilitate financiara publicat ieri ca bancile nu au facut suficiente eforturi pentru a reduce povara clientilor cu credite in franci elvetieni (CHF) afectati de aprecierea puternica a monedei elvetiene fata de leul romanesc, care practic aproape le-a dublat valoarea ratelor lunare dupa izbucnirea crizei din 2008.
Banca nationala a ajuns la aceasta concluzie pe baza analizei notificarilor privind darea in plata, pe baza Legii 77/2016, jumatate dintre acestea fiind aferente creditelor in CHF, cele mai multe dintre ele avand valori mai mari decat a locuintei cumparate cu banii din imprumut.
BNR: “Eforturile întreprinse recent de bănci în sensul sprijinirii debitorilor persoane fizice îndatorate în CHF au fost insuficiente, în condițiile în care valoarea de piață a bunurilor imobile gajate a cunoscut în multe cazuri o scădere până la valori inferioare soldului creditelor. Ca o consecință, s-a putut constata un apel ridicat al acestui segment de debitori la legea dării în plată”.
Peste 93% dintre creditele date in plata sunt in valuta, distribuite egal intre euro si CHF: 49% sunt credite in euro si 44% sunt credite in CHF. Din perspectiva valorii, 46% sunt in CHF si 44% sunt in euro.
Din totalul creditelor populatiei in CHF, 13,4% sunt date în plată (septembrie 2016).
În cele mai multe cazuri de dare in plata, valoarea creditului este superioară valorii imobilului (LTV supraunitar): 76% din volumul expunerilor notificate, respectiv 64% din numărul notificărilor.
Pentru 693 de notificări, din totalul celor 5.366 de notificari trimise bancilor pana in 26 septembrie, valoarea garanţiei este mai mare decât creditul rămas de rambursat.
BNR apreciaza insa ca numarul notificarilor de dare in plata va scadea semnificativ in urma deciziei Curtii Constitutionale de a declara ilegale o parte dintre prevederile legii privind darea in plata: "cconsideram ca o mare parte din numărul de debitori care ar fi putut apela la opțiunea dării în plată în vederea stingerii obligațiilor contractuale față de instituțiile de credit nu vor mai putea face acest lucru.”
Curtea Constituțională a precizat că declararea ca neconstituțională a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din Legea nr.77/2016 a avut în vedere, în esenţă, faptul că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile. Astfel, scăderea valorii de piață a imobilului utilizat ca garanție pentru contractul de credit nu poate constitui motivul recurgerii la mecanismul de dare în plată, apreciaza BNR.
"Conform notificărilor de dare în plată primite de instituțiile de credit până în prezent, cea mai mare parte vizează credite pentru care soldul este mai mare decât valoarea de piață a bunului imobil; în condițiile în care rata lunară a debitorilor nu este considerată de curțile judecătorești ca excesiv de oneroasă, este de așteptat ca aceștia să nu poată beneficia de opțiunea de dare în plată", arata BNR in raportul de stabilitate financiara.
Bancile au facut in acest an 9.200 de conversii in valoare de 1 miliard de lei
BNR mentioneaza ca in perioada ianuarie-septembrie 2016, s-au realizat aproximativ 9.200 de conversii de credite din diferite valute în lei (echivalentul a circa 1 miliard lei), majoritatea operaţiunilor fiind asupra creditelor denominate în franci elveţieni (circa 70 la sută din numărul de credite convertite în lei, respectiv aproximativ 80 la sută din volumul în echivalent lei).
De asemenea, adauga BNR, băncile au utilizat măsuri de restructurare şi refinanţare a creditelor, atât pentru debitorii cu dificultăţi financiare, cât şi pentru cei care au solicitat reducerea costurilor.
"Volumul creditelor restructurate și refinanţate în perioada ianuarie-septembrie 2016 a fost de aproximativ 5,6 miliarde lei, în scădere (Sic!) de la 3 miliarde lei perioada similară din anul 2015", se arata in raportul de stabilitate financiara al BNR.
Apelarea la măsuri de restructurare şi refinanţare s-a realizat preponderent pentru credite de consum (86 la sută din total, respectiv 4,8 miliarde lei), mai precizeaza BNR.
Numărul debitorilor persoane fizice cu credite denominate în franci elvețieni s-a redus la 51.334 în luna iulie 2016, de la 54.615 în luna martie 2016 (61.833 în luna noiembrie 2015 și 75.412 în noiembrie 2014) care dețineau în bilanţul băncilor 53.794 de astfel de credite, conform datelor BNR. (vezi aici detalii)
Ce (nu) au facut bancile cu credite in CHF
Bancile care au acordat credite in franci elvetieni sunt Volksbank (preluata de Banca Transilvania), Raiffeisen Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Credit Europe Bank, OTP Bank.
Dintre acestea, doar doua, Banca Transilvanania (pentru clientii Volksbank) si OTP Bank, au reusit ca in urma unor oferte de conversie cu reducerea datoriei cu 20-25%, sa schimbe majoritatea creditelor din CHF in lei.
Raiffeisen Bank a lansat, la finalul anului trecut, o oferta de conversie, valabila insa doar pentru clientii care au restante. Banca nu a anuntat pana acum rezultatele acestei oferte.
Piraeus Bank a anuntat in vara acestui an ca lanseaza o oferta de conversie in lei a creditelor in franci elvetieni (CHF) detinute de clientii sai, dupa aplicarea unei reduceri (discount) de 15% din valoarea actuala (soldul) a fiecarui credit. (vezi aici detalii)
Nici Piraeus Bank nu a anuntat pana in prezent rezultatele ofertei de conversie.
Bancpost a lansat in septembrie 2015 o oferta de conversie a creditelor din franci elvetieni (CHF) in lei, cu o reducere de 30% a ratelor lunare, dar numai timp de trei ani, rezultatele acesteia nefiind anuntate.
Banca Romaneasca are mai multe credite in franci elvetieni (CHF) decat in lei, dar cu toate acestea, nu a facut clientilor o oferta de conversie. (vezi aici detalii)
Nici Credit Europe Bank nu s-a aratat dispusa sa-si rezolve problema creditelor in CHF.
