Radu Ghetea, presedintele CEC Bank, considera ca bancile vor reveni la nivelul de avans, in jur de 15%, practicat inainte de adoptarea legii privind darea in plata, dupa ce legea a fost modificata de Curtea Constitutionala si s-a vazut ca impactul acesteia asupra riscurilor de creditare este mai mic decat se estimase initial.

Intr-un interviu acordat Bancherul.ro, Radu Ghetea condidera ca este nevoie de o astfel de lege, privind darea in plata, dar care sa nu se aplice retroactiv.

Bancherul.ro: Ce parere aveti despre ultimele evolutii privind darea in plata si conversia creditelor in CHF?

Radu Ghetea: Cred ca atat legea privind darea in plata cat si cea de conversie a creditelor in CHF sunt acum intr-o faza diferita decat in urma cu cateva saptamani, dupa decizia Curtii Constitutionale. Acum ne este mai clar, desi inca nu suficient de clar, cum sa estimam impactul legii. Inca se asteapa de catre juristi publicarea motivatiei deciziei Curtii, care va mai clarifica efectele asteptate sau pe cele usor de identificat. Astfel, se vorbeste ca ne vom duce in justitie cu cazurile de dare in plata, ceea ce era valabil si anterior. Dar intr-un fel ne facem socotelile daca aceasta este linia generala, si altfel le-am facut pana acum. Ma refer in special la calculul cerintei de capital, care, conform reglementarilor europene, trebuie determinat de banci in functie de portofoliul pe care-l au. Mai exact, este vorba de asa-zisul “trigger event”, un eveniment ce se poate intampla. In cazul darii in plata doar prin notificare, cum era in prima varianta a legii, era clar ca trebuia sa facem un anumit calcul al cerintei de capital, intrucat in urma notificarii puteam fi obligat sa iau in plata o locuinta. Acum, cand lucrurile sunt putin nuantate, in sensul ca numai justitia va hotari cand se poate da in plata, calculul cerintei de capital este putin diferit. Deci una e cand ai o lege care permite oricarei persoane sa vina si sa ceara sa dea in plata si alta e cand fiecare persoana ar putea sa te dea in judecata pentru a demonstra ca i s-a intamplat o inrautatire semnificativa a situatiei financiare. Sunt asadar nuante diferite si de aceea trebuie sa recalculam care e impactul legii asupra cerintelor de capital. Ar parea ca se amelioreaza.

Credeti ca decizia Curtii Constitutionale este echitabila pentru clienti si banci?

In acest moment nu pot sa spun daca avantajeaza sau dezavantajeaza sistemul bancar. Se pare ca este un pic mai putin dura, pentru ca lasa la latitudinea justitiei sa vada daca se indeplinesc anumite conditii, dar nu pot spune cu certitudine ca e alba sau neagra. La CEC Bank nu avem foarte multe cazuri de dare in plata, pentru ca in general cei carora li se intampa o deterioare a capacitatii de plata sunt cei cu credite in valuta, pe cand noi suntem o banca de lei.

Preconizati ca se va reveni la avansul pentru creditele imobiliare practicat inaintea legii?

Cu siguranta. Deja au inceput sa revina destul de multe banci. Si noi am redus avansul dar numai pentru un segment, al marilor orase. Este clar ca regulile pietei functioneaza bine in Romania, iar noi trebuie sa ne adaptam la piata. Dupa ce a trecut o perioada de la aplicarea legii, bancile au inceput sa-si reconsidere pozitia, dupa ce au vazut care este impactul, cati clienti vin sa dea in plata. Iar noi trebuie sa dam credite in continure, nu putem ramane blocati la nivelul de 30% cat aparea initial, pentru ca legea a suferit multe modificari pana a fost aprobata. Conform Regulamentului 575, nu trebuie sa astepti sa ti se intample, ci trebuie sa-ti iei masuri inainte de a ti se intampla ceva. Deci nu ne puteam permite sa facem creditare avand perspectiva ca se va intampla ceea ce se spunea la un moment dat. Sigur, intre timp lucrurile s-au mai schimbat, a venit si Curtea Constitutionala si normal ca bancile isi reconsidera pozitia.

Credeti ca in aceste conditii creditarea ipotecara va reveni la conditiile anterioare?

Probabil ca se vor apropia de conditiile initiale. Aici depinde si de strategia fiecarei banci, cat doreste sa ramana in acest domeniu care s-a dovedit a fi destul de volatil, adica se schimba prin lege clauzele contractului. Noi nu ne-am propus in aceasta faza sa revenim la 15%. Noi am redus avansul la 20%, dar numai in marile orase, in capitalele de judet, pentru ca acolo exista o alta dinamica a pietei imobiliare si a salariilor. Noi avem foarte multi clienti in zona rurala si in orasele mai mici, unde economia nu creste atat de spectaculos ca in orasele mari precum Bucuresti sau Cluj-Napoca, Timisoara.

Legea darii in plata se dovedeste una de protectie a consumatorilor?

Personal cred ca este nevoie de o astfel de lege. Dar pentru a fi echitabila, corecta, sa dea sanse tuturor persoanelor, nu ar trebui sa aiba caracter retroactiv, ci sa se aplice pentru toate creditele de acum inainte, care se deruleaza pe perioade de 20-30 de ani. Aplicarea retroactiva e un lucru pe care noi bancherii niciodata nu l-am agreat si cred ca nimeni nu agreeaza ca dupa ce faci un contract sa-l modifici. Stiu ca suntem criticati pentru aceasta opinie, dar cred ca nimeni care are pozitia de semnatar intr-un contract nu ar vrea ca altcineva sa-i schimbe conditiile din contract.

Dar judecatorii au decis ca un contract poate fi totusi modificat, conform prevederilor Codului Civil, in conditii exceptionale.

Da, dar nu la libera alegere, cum se prevedea in legea adoptata de Parlament, care spune ca oricine poate modifica contractul, prin notificarea de dare in plata. Acum trebuie sa te duci la judecator si sa demonstrezi ca ai circumstantele necesare.