Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 4 noiembrie 2016:
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administrație a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente şi prognoza actualizată a evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate, precum și a altor informații interne și externe disponibile.
Discuțiile membrilor Consiliului au debutat cu referiri la comportamentul recent al inflației. S-a remarcat că, după majorarea din august, rata anuală a inflației a scăzut în septembrie ceva mai mult decât s-a anticipat, la -0,57 la sută, ca urmare a declinului amplu al prețurilor LFO. S-a subliniat că pe ansamblul trimestrului III aceasta a confirmat totuși așteptările de creștere și că în absenţa impactului tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută ea s-ar fi mărit în septembrie la 0,82 la sută, de la 0,68 la sută în luna iunie. Evoluția inflației a fost susținută atât de componente exogene ale IPC - precum dinamica prețului combustibililor, reflectând reluarea creșterii cotațiilor petrolului, şi prețul majorat al produselor din tutun -, cât și de inflația de bază.
Membrii Consiliului au remarcat că rata anuală pozitivă a inflației CORE2 ajustat s-a plasat pe un trend ascendent în trimestrul III, dar ușor mai lent decât cel prognozat. S-a apreciat că, în condițiile relativei aprecieri a leului, afectând prioritar prețurile serviciilor, evoluția a fost în consonanță cu creșterea excedentului de cerere agregată în trimestrul II și cu prelungirea tendinței ascendente a variaţiei prețurilor producției industriale pentru piaţa internă în unele ramuri producătoare de bunuri de consum; ca argumente, au fost invocate creșterile de prețuri de consum consemnate pe segmentul produselor alimentare procesate și pe cel al mărfurilor nealimentare, sugerând și o relativă slăbire a influențelor dezinflaționiste ale mediului extern.
În discuțiile privind creșterea economică, membrii Consiliului au menţionat că aceasta s-a accelerat peste așteptări în trimestrul II, în principal pe seama consumului gospodăriilor populaţiei, dar și a formării brute de capital fix; exportul net și-a majorat în schimb contribuția negativă la dinamica PIB. S-a apreciat că cele mai recente evoluții prefigurează o încetinire a creșterii economice în trimestrul III, însă în condițiile menținerii acesteia peste ritmul potențial, implicând continuarea majorării gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste. S-au considerat relevante, pe de o parte, scăderea dinamicii pozitive a comerţului cu amănuntul și a volumului lucrărilor de construcţii în perioada iulie-august, și, pe de altă parte, accelerarea creșterii producţiei industriale și stoparea adâncirii deficitului de cont curent; aceasta din urmă ca efect, în principal, al sporirii intrărilor de fonduri europene, care a contrabalansat majorarea soldului negativ al balanței bunurilor.
Membrii Consiliului s-au arătat preocupați de tendința de epuizare a resurselor disponibile de forță de muncă, semnalizată tot mai intens de indicatorii specifici și de sondajele de specialitate. S-a observat, totodată, că ritmul anual de creştere a câștigului salarial mediu net pe economie s-a menținut la valori de două cifre în iulie-august, iar cel al costurilor salariale unitare din industrie a crescut ușor, atingând la rândul lui o medie de două cifre. S-a exprimat și opinia că potențialul advers al acestora - din perspectiva inflației/competitivității - ar putea fi atenuat de actualele marje de profit ale companiilor.
În debutul discuțiilor privind noua prognoză pe termen mediu, membrii Consiliului au arătat că aceasta reconfirmă, în linii generale, coordonatele precedentei proiecții a inflației, după două runde în care ea a suferit semnificative revizuiri în sens descendent. S-a remarcat întâi rămânerea traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflației în teritoriul negativ până în decembrie 2016 și sub intervalul de variație al țintei în primele luni ale anului 2017, la valori cvasi-similare celor prognozate anterior. Unii membri ai Consiliului au semnalat că acestea continuă să se plaseze sub nivelurile anticipate pe termen scurt în țări din regiune și în zona euro. S-a subliniat, în același timp, că o asemenea poziționare a traiectoriei prognozate este atribuibilă integral sau în mare parte reducerilor recente și viitoare ale unor impozite indirecte.
A fost remarcată, de asemenea, consolidarea profilului ascendent pe care traiectoria prognozată a ratei anuale a inflației îl capătă la începutul anului 2017, aceasta fiind așteptată să revină în interiorul intervalului de variație al țintei la mijlocul anului viitor și să se plaseze la finalul orizontului prognozei în jumătatea superioară a intervalului. Membrii Consiliului au evidențiat, totodată, ușoara revizuire în sus a pattern-ului anticipat al inflației de bază, concomitent cu menținerea cvasi-constantă a contribuției componentelor exogene ale IPC la accelerarea în perspectivă a inflației; s-a menționat că traiectoriile ascendente prognozate ale acestora din urmă reflectă în principal efectele de bază asociate tăierilor cotei standard a TVA și probabila inversare graduală a sensului influenței șocurilor globale de natura ofertei, inclusiv în condițiile reluării tendinței crescătoare a cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale.
În evaluarea membrilor Consiliului, natura și intensitatea acțiunii viitoare a factorilor pe partea ofertei continuă să fie totuși incertă și să genereze, pe termen scurt, riscuri predominant dezinflaționiste, având însă o capacitate scăzută de a afecta durabil anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu, în ipoteza materializării lor. Pe lângă evoluția prețurilor internaționale ale petrolului și ale produselor agro-alimentare, a fost remarcat ca relevant comportamentul prețurilor administrate. În cazul cursului de schimb al leului, s-a considerat că riscurile la adresa acestuia au ca surse majore evoluțiile incerte pe plan mondial, deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore și ale celor din regiune, precum și inițiativele legislative adoptate recent în contextul intern specific. În cadrul discuției, unii membri ai Consiliului au reiterat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare.
Membrii Consiliului au remarcat că incertitudinile legate de acțiunea factorilor pe partea ofertei marchează și prognoza inflației de bază, în condițiile în care perspectiva accelerării ei este susținută într-o oarecare măsură de prezumata disipare a efectelor indirecte ale șocurilor dezinflaționiste globale, alături de epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA. S-a subliniat însă că determinante pentru actuala traiectorie crescătoare a ratei anuale prognozate a inflației CORE2 ajustat sunt presiunile inflaționiste anticipate a fi exercitate pe orizontul proiecției de poziția ciclică a economiei, dar și de costurile salariale unitare și de anticipațiile inflaționiste plasate pe un trend ascendent.
În analiza făcută, membrii Consiliului au arătat că previziunile privind deschiderea mai amplă a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei au ca suport accelerarea peste așteptări a creșterii economice în primul semestru al anului, implicând inversarea în devans a poziției ciclice a economiei, precum și revizuirea în sens crescător a prognozei privind dinamica PIB în semestrul II, dar și în anii 2017 și 2018; în raport cu anul curent, creșterea economică este așteptată să decelereze pe termen mediu, dar să rămână peste ritmul potențial. În acest context, s-a remarcat că dinamica creșterii economiei românești va fi probabil cea mai ridicată din UE în anul curent și va continua să ocupe ulterior locuri înalte în această ierarhie, inclusiv în regiune. Unii membri ai Consiliului au remarcat că estimările privind PIB-ul potențial și creșterea potențială, așa cum arată experiența internațională, au nevoie de evidență empirică suplimentară.
S-a subliniat că stimulii majori ai creșterii economice vor continua să-i constituie măsurile de relaxare fiscală și de creștere a salariilor, secondate de condiţiile monetare reale acomodative; s-au făcut referiri și la influențele favorabile ce vor veni din redresarea graduală a economiei în zona euro, dar și la recentele efecte adverse sub așteptări ale Legii privind darea în plată. În acest context, unii membri ai Consiliului s-au arătat preocupați de perspectiva ca rolul de motor al creșterii economice să fie deținut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar de măsurile fiscale și de majorările diferitelor categorii de venituri ale populației. Alți membri au remarcat că se anticipează totuși o creștere în termeni relativi a contribuției investițiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul condițiilor financiare favorabile și al marjelor crescute de profit ale firmelor, condiționată însă de ritmul absorbției fondurilor europene și de cel al realizării investițiilor publice. S-a exprimat, de asemenea, opinia că aportul exportului net va rămâne negativ, dar în scădere. S-a subliniat că este esențial ca deficitul contului curent al balanței de plăți să se mențină în zona de sustenabilitate. În acest context, o mare parte a membrilor Consiliului a reiterat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea evitării derapajelor şi a consolidării economiei românești.
În opinia membrilor Consiliului, incertitudinile asociate acestui tablou continuă să genereze riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației. S-a apreciat unanim că în contextul acestui sfârșit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind construcția bugetului public pentru anul 2017 care să jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri. Relevanța lor este sporită, pe de o parte, de caracterul execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului curent, și, pe de altă parte, de multitudinea și natura măsurilor fiscale și salariale inițiate în perioada recentă pe plan legislativ, a căror concretizare este deocamdată incertă; ele vizează reduceri de impozite și taxe, precum și majorări de salarii în sectorul bugetar și creșteri de venituri ale populației de natura prestațiilor sociale. S-a arătat că o eventuală implementare, chiar și parțială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei și că efectele adverse s-ar putea resimți/intensifica pe termen mediu și lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investițiilor publice; s-au semnalat și posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanțare externă și a comportamentului cursului de schimb al leului. Unii membri ai Consiliului au invocat cerințele Pactului de Stabilitate și Creștere și angajamentele României privind respectarea lor, precum și alte prevederi legale interne, apreciind că acestea reduc probabilitatea materializării unui asemenea scenariu. În același timp, unii membri ai Consiliului au menționat nevoia unei corelări mai atente a deciziilor de politică economică pentru a se preveni generarea de efecte adverse asupra procesului de convergență reală.
În evaluarea membrilor Consiliului, importante rămân și incertitudinile privind redresarea economică a zonei euro, alimentate în principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar și de incertitudinile izvorâte din rezultatul referendumului din Marea Britanie. S-a apreciat că cele din urmă devin mai relevante pe termen mediu, inclusiv în condițiile în care, până în prezent, economia Marii Britanii, dar și cea a zonei euro, au dovedit o reziliență față de votul Brexit, în principal datorită deciziilor de politică monetară ale băncilor centrale. Riscurile în sens descendent induse de acestea la adresa inflației interne s-ar putea materializa atât pe calea prețurilor importurilor, cât şi prin efecte contracționiste exercitate pe termen mediu asupra poziției ciclice a economiei românești.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
