Guvernul condus de Dacian Ciolos, propus de PNL ca viitorul sau premier si dupa alegeri, a contestat la Curtea Constitutionala o lege initiata chiar de sefa PNL, Alina Gorghiu.

Este vorba de o lege care interzice executorilor judecatoresti sa puna poprire pe salariilor romanilor cu datorii la banci sau IFN-uri atat la locul de munca al acestora cat si pe toate conturile bancare pe care le detin, cum se intampla in prezent, ceea ce duce la aparitia unor cazuri in care unei persoane i se retine tot salariul lunar, desi legea (Codul de procedura civila) interzice poprirea a mai mult de jumatate din venitul lunar.

Concret, conform multor sesizari primite de Bancherul.ro si Reclamatiibanci.ro, exista cazuri in care executorii judecatoresti obliga firmele sa retina jumatate din salariul unui angajat, in baza unei popriri, iar in acelasi timp trimit si bancii la care aceeasi persoana isi incaseaza salariul pe card un ordin de poprire a contului, astfel ca atat firma angajatoare cat si banca pot ajunge in situatia de a retine de doua ori aceeasi suma.

Multi oameni nici macar nu stiu ca executorii judecatoresti au voie sa le retina maxim jumatate din salariu, iar atunci cand afla, sunt nevoiti sa duca la banca o adeverinta care atesta ca suma poprita i-a fost deja retinuta la serviciu.

In multe cazuri, bancile au virat deja executorilor judecatoresti sumele retinute ilegal, astfel ca oamenii sunt nevoiti sa astepte zile in sir pana sa-si primeasca banii inapoi.

Legea initiata de Gorghiu este, asadar, justificata, intrucat vine sa rezolve o problema reala a procesului de executare silita prin poprirea salariilor si conturilor, care uneori duce la abuzuri din partea executorilor judecatoresti si a bancilor.

Legea prevede ca "executorii judecătoreşti sunt obligaţi să se asigure, pe tot parcursul executării, că acelaşi titlu executoriu, nu este pus în executare atât la locul de muncă şi/sau de plată al debitorului, cât şi la conturile sale bancare."

De asemenea, legea mai prevede ca "veniturile debitorilor virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reţinerilor din acestea în baza unui titlu executoriu, potrivit legii, nu mai pot face obiectul nici unei alte reţineri ulterioare, sub nici un motiv."

De asemenea, "executorii sunt obligaţi să se asigure atunci când extind executarea silită la conturile bancare ale persoanelor fizice debitoare, că sumele pentru care se solicită executarea nu sunt dintre cele prevăzute la art.1 (din salarii) iar acestea nu au mai făcut obiectul unor alte executări silite anterioare."

Dupa cum se vede, legea propusa de Gorghiu reglementeaza mai detaliat si practic modul de infiintare a propririlor de catre executorii judecatoresti, fara a incalca normele Codului Civil, cu scopul de a preveni situatiile in care oamenii se trezesc peste noapte ca li se retine intreg salariul, atat de catre firme angajatoare cat si de banca la care au carduri.

Surprinzator este ca in contestatia adresata Curtii Constitutionale, guvernul Ciolos nu are, practic, nicio obiectie concreta la prevederile proiectului de lege mentionate mai sus, ci aduce doar critici generale, copiate din alte sesizari de neconstitutionalitate, precum lipsa claritatii si previziunii normelor legale. (vezi aici sesizarea Guvernului)

Comunicatul Guvernului:

Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate referitor la Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii, adoptată de către Parlament.

Executivul consideră că normele preconizate de legea menționată nu răspund exigențelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, după caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii în interpretare și aplicare și, prin urmare, la afectarea drepturilor și intereselor părților din executarea silită.

În sesizarea transmisă, Guvernul menționează că Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC) (Legea 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare) a reformat și resistematizat substanțial materia executării silite. Scopul noii reglementări în materia executării silite constă în executarea promptă și efectivă a titlurilor executorii obținute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege, în condițiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părților, atât ale creditorului și debitorului, cât și ale oricărei alte persoane interesate.

Reformarea materiei executării silite a impus realizarea unei sistematizări riguroase, care a ținut cont de cele două forme de executare - urmărirea silită indirectă asupra tuturor bunurilor urmăribile ale debitorului și executarea silită directă. Dispozițiile NCPC constituie procedura de drept comun în materie civilă și instituie principiile legalității și cel privind rolul activ al executorului judecătoresc, aplicabile în materia executării silite.

De asemenea, este avut în vedere faptul că NCPC (art.729) instituie unele limite ale urmăririi veniturilor bănești, după cum urmează:

1. Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:

- Până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;

- Până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

3. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economice, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.

4. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensație acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. Urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.

5. Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.

În plus, sunt în vigoare unele norme speciale și particulare, precum unele prevederi incluse în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. De asemenea, și Legea nr. 53/2003 - Codul muncii stabilește (art.169) o serie de reguli speciale referitoare la reținerile din salariu.

Față de cadrul actual de reglementare reformat în materie procesual civilă, precum și de reglementările speciale și particulare menționate, Guvernul a formulat unele critici privitoare la lipsa conformității soluțiilor legislative avansate prin Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii cu unele dispoziții din Constituția României, republicată.