Avocatul Gheorghe Piperea, care s-a remarcat in ultimii ani in procesele impotriva bancilor pe tema clauzelor abuzive din contractele de credit, iar ulterior a redactat si promovat legile privind darea in plata si conversia creditelor in CHF, le-a mai dat bancilor o lovitura, la Curtea Constitutionala, care a decis astazi ca legea privind darea in plata poate fi aplicata in continuare, cu mici modificari, in ciuda faptului ca a fost contestata vehement de mai toate autoritatile romanesti si europene.

Decizia Curtii Constitutionale in favoarea legii privind darea in plata nu se datoreaza insa atat vitejiei haiducului Piperea in fata judecatorilor, cat mai degraba slabiciunilor avocatilor bancilor, printre care fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica, si Ana Diculescu Sova, pe care judecatorii le-au exploatat pentru a le respinge contestatiile.

Legea pivind darea in plata a devenit astfel valida din punct de vedere constitutional cu toate ca judecatorii Curtii Constitutionale nu s-au pronuntat cu privire la problemele de fond reclamate de toate institutiile, nu doar de banci, si anume aplicarea retroactiva si afectarea dreptului de proprietate.

Cu toate acestea, dupa cum au precizat ulterior judecatorii Curtii Constitutionale, pentru Bancherul.ro, se poate considera ca legea se aplica retroactiv, intrucat este valabila si pentru creditele in derulare, acordate inainte de criza, dar cu conditia ca instantele de judecata sa verifice principiul impreviziunii stabilit in Codul Civil. (vezi aici detalii).

Sa vedem insa in detaliu deciziile Curtii Constitutionale, in cele patru puncte, conform comunicatului de presa, si sa le intelegem.

1. “A admis excepția și a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, este neconstituţională.”

Legea darii in plata spune, la art.11, ca se aplica “in vederea echilibrării riscurilor izvorand din contractele de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile”.

“Art. 11. - În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată. “

Referirea la devalorizarea bunurilor imobile este, asadar, inutila, intrucat legea se refera la anularea datoriilor din contractele de credit, indiferent de valoarea imobilului adus in garantie.

Insa cea mai importanta prevedere a art.11 din legea darii in plata este cea care spune ca legea se aplica si creditelor in derulare, prevedere care ramane valabila.

Aceasta prevedere a fost cea mai criticata de catre banci, care au considerat ca are un caracter retroactiv, contrar normelor legislative romanesti, dar si a celor europene.

Ceea ce inseamna ca legea darii in plata se poate aplica si creditelor vechi, acordate in principal inainte de criza din 2008, nu doar celor noi, dupa intrarea in vigoare a legii, cum au sustinut bancile.

2. “A admis excepția și a constatat că prevederile din art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.“

Art.11 teza intai (adica prima idee) spune ca legea darii in plata se aplica contractelor de credit in derulare, iar art.3 teza a doua se refera la stingerea datoriilor din contracte, daca partile nu ajung la un alt acord.

“Art. 3. - Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3), părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord. “

Art.4 se refera la conditiile ce trebuie indeplinite pentru aplicarea legii, printre care plafonul de 250.000 de euro, art.7 prevede termenul de 10 zile pentru contestatia notificarii de catre banca iar art.8 prevede dreptul debitorului de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor, daca banca nu este de acord.

Aceasta inseamna ca legea privind darea in plata se poate aplica doar dupa ce o instanta de judecata verifica daca exista situatia de impreviziune, adica “dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei”, dupa cum spune art.1271 din noul Cod Civil privind Impreviziunea.

3. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Art.11 teza intai spune ca legea darii in plata se aplica contractelor de credit in derulare, iar art.3 teza intai se refera la stingerea datoriilor din contracte, prin derogare de la Legea nr.287/2009 privind Codul civil. Art.11 teza a doua se refera la contractele incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii privind darea in plata.

Curtea Constitutionala a precizat ca “Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct.3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, fiind incident art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. “

Cu alte cuvinte, contestatiile bancilor au fost respinse intrucat au criticat un articol care facea referire la noul Cod Civil, care nu se aplica contractelor de credite acordate inainte de 2009.

4. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, şi a constatat că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.

Art.11 teza intai spune ca legea darii in plata se aplica si contractelor de credit in derulare, asadar intrucat Curtea Constitutionala a respins cererile bancilor ca aceasta prevedere sa fie declarata neconstitutionala, legea se va aplica si creditelor vechi.

In concluzie, decizia Curtii Constitutionale permite aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata, adica si pentru creditele in derulare, acordate inainte de 2009, dar cu conditia ca o instanta de judecata sa constate ca exista situatia de impreviziune.

E important insa de mentionat ca, dupa cum a precizat presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, pentru Bancherul.ro, judecatorii nu s-au pronuntat cu privire la caracterul retroactiv al legii, principala problema reclamata de banci, ci s-au rezumat la o “chichita” juridica, mai bine spus o slabiciune sau o eroare a avocatilor bancilor (acestia au reclamat aplicarea noului Cod civil la niste credite la care se aplica vechiul Cod) pentru a repinge contestatiile bancilor, validand, astfel legea darii in plata.