Curtea Constitutionala a luat o decizie cu privire la legea darii in plata. Judecatorii au finalizat sedinta in urma cu cateva momente.

Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale, urmeaza sa anunte decizia.

El a declarat ca doar o parte din articolul 11 al legii darii in plata, referitor la aplicarea retroactiva a legii, a fost declarat neconstitutional, astfel ca legea se poate aplica in continuare (retroactiv), inclusiv contractelor in derulare.

In cazul contractelor incheiate dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil din 2009, darea in plata se poate face cu conditia ca instantele de judecata sa decida, in fiecare caz in parte, daca este justificata darea in plata, mai exact daca se aplica principiul impreviziunii.

Art. 11 din legea darii in plata prevede urmatoarele: "În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată." (vezi aici legea)

Cu alte cuvinte, prevederile art.11 privind aplicarea retroactiva a legii, adica si contractelor in derulare, sunt considerate constitutionale, cu exceptia sintagmei "precum si din devalorizarea bunurilor imobile", care urmeaza a fi eliminata.

Ce a declarat Valer Dorneanu:

''După analize repetate și aprofundate, aprofundate pentru că au fost până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, din care pentru 581 de-abia suntem în faza de rapoarte, astăzi ne-am pronunțat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru opt dosare am amânat pronunțarea pentru 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Soluția noastră este diversificată, împărțită: două admiteri, două respingeri. Puteți să spuneți că a fost un fel de judecată solomonică, dar nu a fost deloc așa.

Am admis excepția de neconstituționalitate și am constatat că sintagma "precum și din devalorizarea bunurilor imobile", sintagmă care era conținută în articolul 11 teza 1, este neconstituțională. Sintagma se referă la faptul că sunt aplicabile și acelor situații care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile, încât din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă.

Am admis, de asemenea, excepția de neconstituționalitate și am constatat că prevederile art. 11 teza 1 raportate la art 3 teza II, art. 4, art 7 și art 8 din Legea 77 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanțele sesizate de bănci sau de părți încât, în prezent, de aici încolo, instanțele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicațiile teoriei impreviziunii și cu privire la riscuri și cu privire la proporționalitate si la celelalte aspecte.

Am respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza I raportate la dispozițiile art. 3 teza I, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza II din Legea 77/2016 privind darea în plată, pentru că din analiza noastră a rezultat că toate contractele s-au încheiat în perioada 2007-2009, deci sunt sub imperiul celuilalt Cod civil, si atunci toată teoria noastră cu imprevizibilitatea nu se aplică în aceste cazuri. Am respins, de asemenea, ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 11 teza I raportat la celelalte dispoziții din Legea 77. Deci toate celelalte articole considerate neconstituționale au fost apreciate de noi ca întrunind condiții de neconstituționalitate și am respins ca neîntemeiată excepția sub acest aspect.

Dorința noastră este să dăm o soluție dreaptă care să fie înțeleasă de bănci și să fie acceptată de debitori.

Creditele incheiate in perioada 2007-2009 nu pot face obiectul darii in plata, sunt in afara cadrului legal de examinare a procedurilor de neconstitutionalitate, nu sunt in legatura cu cauza. Dupa cum nu sunt in legatura cu cauza nici cele care se vor incheia ulterior intrarii in vigoare a legii. Nu are cum sa se aplice dispozitiile deciziilor noastre cu privire la acele procese. Vom vedea atunci cum vor judeca instantele. In mod logic, instantele vor judeca acele credite tinand cont de clarificarile pe care le va aduce legislatia pentru a se conforma deciziilor noastre.

Toate contractele au fost incheiate in perioada 2007-2009 si din cauza asta se aplica acele motive de neconstitutionalitate.

Ce se intampla cu notificarile de dare in plata depuse? a fost intrebat Dorneanu.

Valer Dorneanu: Instantele judecatoresti unde sunt respectivele dosare vor fi obligate sa se supuna deciziei noastre si sa verifice toata problematica impreviziunii.

Bancherul.ro: Ce se intampla cu darile in plata, se pot face in continuare sau nu?

Valer Dornean: Procedurile se deruleaza in continuare cu aplicarea acestor concluzii ale noastre. Noi nu oprim derularea legii, pentru ca aceasta nu este declarata neconstitutionala in intregime.

Se poate apela in continuare la darea in plata, iar instantele, apreciind toate circumstantele in care s-au derulat contractele, precum buna credinta a bancii, buna credinta a lui, daca exista discrepante, disproportii intre pretentiile bancii si ale clientului.

Curtea nu s-a pronuntat cu privire la caracterul retroactiv al legii, a spus Dorneanu, pentru Bancherul.ro, precizand insa ca aceasta se poate aplica si creditelor vechi, in derulare.

Bancherul.ro: Cu privire la retroactivitatea legii privind darea in plata, ce a decis Curtea Constitutionala? Se poate aplica retroactiv aceasta lege sau nu?

Valer Dorneanu: Daca veti vedea exact ce inseamna teoria imprevizibilitatii si cum se raporteaza la fiecare din texte, veti gasi raspunsul. Legea se va aplica in continuare, conform precizarilor Curtii Constitutionale. Va intelege judecatorul cum e si cu retroactivitatea si cu impreviziunea. Decizia noastra nu se poate rezuma la faptul ca legea este sau nu retroactiva.

Deci este posibil ca legea sa se aplice si creditelor in derulare?

Valer Dorneanu: Bineinteles!

Instantele de judecata vor fi cele care vor decide in privinta aplicarii principiului impreviziunii, a mentionat Dorneanu.

Pe intelesul tuturor, impreviziunea inseamna ca oamenii au fost afectati de elemente obiective, exceptionale, care nu tin de vointa lor, cum ar fi criza financiara sau scaderea veniturilor, astfel incat nu mai pot respecta in continuare contractul de credit si apeleaza la darea in plata.

Curtea Constitutionala a dat astfel dreptate doar partial avocatilor bancilor, care au sustinut ca nu este nevoie de o lege privind darea in plata, intrucat exista deja acest mecanism, denumit impreviziunea, in Codul Civil.

"Exista in momentul de fata mecanismul din Codul Civil, impreviziunea, aplicat in imprejurari exceptionale, cand ar fi prea oneroasa indeplinirea obligatiei contractuale, dar care prevede doua solutii: adaptarea contractului si exceptional incetarea contractului. Deci mecanismul exista, nu este necesar un nou mecanism", declarase avocatul Valeriu Stoica, avocatul BRD, in fata judecatorilor Curtii Constitutionale.

Ce prevede Art. 1271 din noul Cod Civil cu privire la Impreviziunea:

(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.

(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:

a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;

b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.

(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă:

a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului;
b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;
c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului.

(stire in curs de actualizare)