Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte in sedinta de astazi cu privire la obiectiile de neconstitutionalitate ridicate de o serie de banci impotriva Legii 77/2016 privind darea in plata, redactata de avocatul Gheorghe Piperea, cel care a si pledat in apararea ei, in fata celor noua judecatori care asigura prevederile legii fundamentale, in urma cu doua saptamani.

Decizia Curtii Constitutionale nu are un impact puternic asupra bancilor, care au avut mult mai putine pierderi decat cele estimate initial, in conditiile in care pana in prezent doar in jur de 4.500 de clienti au recurs la darea in plata.

Mult mai importanta va fi insa semnificatia deciziei, si anume ce vor considera judecatorii ca este mai important: apararea sistemului bancar sau protectia consumatorilor.

Mai ales ca ca o decizie in favorarea clientilor bancilor in cazul legii darii in plata ar putea transa si problema legii conversiei creditelor in franci elvetieni, trimisa aseara de catre Guvern la Curtea Constitutionala, intrucat in cazul ambelor legi, acuzatiile bancilor si apararile initiatorilor si sustinatorilor au fost asemanatoare.

Astfel, avocatii bancilor au sustinut, la Curtea Constitutionala, ca legea darii in plata este neconstitutionala intrucat incalca principiile Codului Civil, potrivit caruia un contract semnat intre doua parti (banca si client) trebuie respectat si nu poate fi modificat ulterior decat tot cu acordul ambelor parti.

De asemenea, au sustinut avocatii bancilor, Codul Civil prevede ca legile nu se aplica retroactiv, ci doar contractelor incheiate dupa intrarea in vigoare a legii, principiu consfintit si in Directiva europeana nr.17/2015 privind contractele de credit, pe care legea darii in plata spune ca o transpune in legislatia nationala.

A treia acuza majora a bancilor la adresa legii darii in plata a fost ca aceasta le incalca dreptul la proprietate, intrucat nu-si mai pot recupera in intregime sumele de bani prevazute in contractele de credit, dupa ce clientii recurg la darea in plata.

Cel care a redactat legea darii in plata si a sustinut-o in Parlament si in fata judecatorilor Curtii Supreme, avocatul Gheorghe Piperea, care este si profesor de drept civil la Universitatea Bucuresti, s-a aparat, in fata judecatorilor Curtii Constitutionale, spunand ca legea darii in plata este de fapt o lege de protectie a consumatorilor, care reprezinta o exceptie de la legea civila.

Piperea a invocat si jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit careia o lege nu este retroactiva daca modifica pentru viitor o stare produsa in trecut. "Retroactiv priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu modificarea pentru viitor."

"Legea nu-si propune sa reinvie efectele epuizate ale contratului. A fost un avans de 25% platit de consumatori, s-au facut plati pana acum, timp de 7-8 ani, care nu se restituie, sunt intangibile. Legea are efecte doar pentru viitor, reglementeaza doar efectele care nu s-au epuizat pe viitor, platile avand efecte succesive. De aceea, este inadmisibil sa lasi sa se aplice doar contractelor noi, nu si celor noi", a spus Piperea.

Avocatii bancilor au mai venit cu argumentul ca bancile trebuie protejate intrucat activitatea bancara este una de interes public: “Un grup de consumatori pot fi sacrificati pentru interesul public al sistemului bancar”, dupa cum a pledat avocata BCR, Anca Diculescu Sova.

Piperea a sustinut insa ca si legislatia privind drepturile consumatorului face parte din ordinea publica economica, fata de care nu poate prevala proprietatea privata a bancilor.

Avocatii bancilor au mai sustinut ca legea darii in plata nu are un scop legitim, pentru ca nu are un caracter social, aceasta nefacand distinctie intre debitorii care au facut investitii imobiliare si cei care nu-si pot plati ratele. “S-a ajuns ca unii sa-si dea faneata in plata”, a spus Sova.

Piperea a replicat ca legea darii in plata nu este o lege sociala ci una de pedepsire a bancilor pentru comportamentul abuziv fata de clienti pe parcursul derularii contractelor de credit.

Ce decizie ar putea lua Curtea Constitutionala?

In realitate, adevarul este undeva la mijloc. Legea darii in plata nu este, evident, una de protectie a consumatorilor, din simplul motiv ca cei care dau in plata casa incheie contractul cu banca si scapa de datorii, asadar nu mai sunt consumatori.

Daca locuinta predata bancii nu mai acopera datoria ramasa de achitat, atunci banca ramane in pierdere, pe nedrept.

Avocatii bancilor au dreptate spunand ca legea darii in plata, ca si cea de conversie a creditelor in CHF la cursul istoric, este de fapt o pedeapsa, o razbunare la adresa bancilor.

Dar nic bancile nu sunt nevinovate, dupa cum se stie. Ele au abuzat de puterea lor dominanta pentru a-si abuza clientii. In acelasi timp, le-au acordat prea putina atentie in perioada de criza.

In aceste conditii, decizia Curtii Constitutionale este una delicata si greu de anticipat. Va da dreptate uneia dintre cele doua parti sau va gasi o cale de mijloc?