Bancile din Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), asociatie condusa de Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, spera ca Guvernul sau presedintele Romaniei sa conteste la Curtea Constitutionala legea privnd conversia creditelor in franci elvetieni, intrucat aceasta ar incalca Constitutia prin aplicarea retroactivă, lipsa de previzibilitate și ingerințele asupra dreptului de proprietate al unora dintre instituțiile de credit.

"Ne exprimăm speranța că autoritățile în drept de a sesiza Curtea Constituțională vor uza de aceste prerogative, pentru a evita consecințe ce vor afecta atât băncile cât și consumatorii prin deteriorarea situațiilor financiare ale celor dintâi, care se vor răsfrânge asupra capacității de creditare ale celor din urmă, cât și prin scăderea nivelului de predictibilitate legislativă și, deci, a scăderii atractivității României ca destinație de investiții în general", se arată intr-un comunicat al CPBR.

Asociatia mai spune ca, la fel ca în cazul adoptării Legii nr. 77/2016 (Legea Dării în Plată), va întreprinde toate demersurile pentru a sesiza autoritățile cu privire la aspectele de neconstituționalitate ale acestei legi.

CPBR mai spune ca legea contravine legislatiei europene si genereaza costuri "imense".

"Aceste premise creează, din nou, un precedent periculos declanșat de motivații false, se situează împotriva legislației europene în domeniu, însă induc și hazard moral printre diferitele categorii de debitori, consecințele unei asemenea legi putând genera costuri imense, atât materiale cât și de predictibilitate", se spune în comunicat.

De asemenea, CPBR susține că, în apelurile sale adresate membrilor Parlamentului României, a subliniat faptul că dincolo de interesele particulare și pe termen scurt ale unor consumatori, orice măsuri gândite la nivel de portofoliu de credite trebuie să fie bine fundamentate și analizate astfel încât să se evite dezechilibre pe piața creditării și chiar și între debitorii băncilor.

Bancherii mai sustin ca legea produce inechitati intre clientii bancilor.

"În mod special dorim să atragem atenția asupra pericolului de a crea, pe de o parte, inechități între consumatorii care nu-și mai pot rambursa creditele și cei care nu mai doresc să și le achite, iar pe de altă parte o inegalitate vădită între clienții care au ales creditele în RON, la dobânzi ridicate dar fără risc valutar, și clienții care au ales creditele în valută, cu dobânzi mai mici dar cu risc valutar", se mai arata in comunicatul CPBR.

Asociatia bancilor mai spune ca a susținut în mod repetat că băncile sale membre sunt de acord asupra necesității măsurilor de sprijin a consumatorilor supra-îndatorați afectați de evoluțiile economice și financiare globale, mai ales a celor care au contractat credite pentru a-și achiziționa un imobil în care locuiesc, însă orice astfel de măsuri trebuie întreprinse de o manieră sustenabilă atât economic cât și legal, inclusiv constituțional și fără a afecta pe termen mediu și lung mediul investițional și social din România.

"În acest sens, CPBR a propus comisiilor de specialitate ale Parlamentului României crearea unui Grup de Lucru inter-instituțional cu reprezentanți din toate zonele de interes, inclusiv din partea consumatorilor, care să ajute la identificarea corectă a cazurilor de supraîndatorare și să analizeze premisele necesare extinderii soluțiilor comerciale bilaterale implementate de către numeroase instituții bancare din România prin care a fost deja posibilă reducerea poverii financiare a sute de mii de consumatori", arata CPBR.

Bancile membre ale CPBR sunt BCR, Raiffeisen Bank, ING, UniCredit Bank si Bancpost.