Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 30 septembrie 2016 (comunicat de presa):
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Membrii Consiliului s-au referit, în intervențiile lor, la caracteristicile recente ale inflaţiei. S-a arătat că rata anuală a inflației, care a crescut în august la -0,2 la sută, a fost în linie cu previziunile BNR, după ce în luna precedentă scăzuse la -0,78 la sută, de la -0,7 la sută, în iunie. S-a menționat că nivelul său continuă să fie afectat de efectele tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută, în absența cărora acesta ar fi crescut la 1,2 la sută, de la 0,68 la sută în iunie. Din perspectiva principalelor componente ale IPC, s-a remarcat că rămânerea ratei anuale a inflației în teritoriul negativ s-a datorat în totalitate accentuării scăderii în termeni anuali a prețurilor administrate și că în sens opus au acționat revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a componentei prețurilor volatile și majorarea dinamicii anuale pozitive a prețului produselor din tutun, precum și a celei a inflației CORE2 ajustat.
Membrii Consiliului au observat că aceasta din urmă reflectă într-o anumită măsură relativa intensificare a presiunilor inflaționiste ale cererii agregate în trimestrul II, în condițiile în care ea a receptat și influențele aprecierii ușoare consemnate de moneda națională în perioada recentă. S-a arătat, totodată, că efecte dezinflaționiste mai mari decât cele previzionate au decurs probabil, în mod direct/indirect, și din evoluția prețurilor de consum și a prețurilor de producție din zona euro/UE, din comportamentul prețurilor internaționale ale unor materii prime, precum și din embargoul impus de Rusia. S-a remarcat de către unii membri ai Consiliului că persistența presiunilor dezinflaționiste poate avea la origine și tendințe structurale în economia globală.
Discutând evoluția recentă a economiei, membrii Consiliului au evidențiat ritmul peste așteptări atins de creșterea economică în trimestrul II, de 6 la sută în termeni anuali, ceea ce indică o creștere mai amplă a excedentului de cerere agregată, inclusiv în perspectivă apropiată. S-a subliniat, de asemenea, faptul că determinantul major al accelerării creșterii economice a continuat să-l constituie cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populației, de măsurile fiscale implementate și de condițiile financiare favorabile. O evoluție pozitivă s-a considerat a fi creșterea aportului formării brute de capital fix la dinamica PIB, îndeosebi pe seama investițiilor din sectorul privat.
În cadrul dezbaterii s-a scos în evidență faptul că exportul net și-a sporit însă contribuția negativă. Unii membri ai Consiliului și-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deși rămâne în perimetrul sustenabilității –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanței bunurilor și al balanței veniturilor primare. Alți membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creșterii intrărilor de fonduri europene, precum și evoluția încurajatoare a investițiilor străine directe.
S-a arătat că, din perspectiva formării PIB, sectorul serviciilor a continuat să aducă principala contribuție la dinamizarea activității economice.
Membrii Consiliului au remarcat că intensificarea activității economice a fost însoțită de avansul alert al efectivului salariaților din economie și de scăderea ratei șomajului BIM până la minimul perioadei postcriză, sugerând continuarea tensionării condiţiilor pe piaţa muncii. S-a observat că ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie, exclusiv datorită creșterii dinamicii din sectorul privat; aceasta a depăşit pragul de 10 la sută pentru prima dată în perioada postcriză, evoluție atribuibilă doar parțial majorării în luna mai a salariului minim brut pe economie. S-a subliniat faptul că dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a menţinut pe ansamblul trimestrului II la nivelul ridicat atins în intervalul precedent. Unii membri ai Consiliului au remarcat însă și semnificativa ameliorare a productivității muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câștigurilor salariale din industrie; în același timp s-a exprimat opinia că saltul consemnat în luna iulie de costurile salariale unitare reflectă, în bună măsură, un efect de calendar, ceea ce ar implica o mișcare corectivă pe parcursul trimestrului III.
În ceea ce privește condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea și-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul III, în condițiile în care atât ratele dobânzilor pieței monetare interbancare – care se situează sub nivelurile consemnate în alte ţări din regiune –, cât și cursul de schimb al leului au tins să coboare și să se mențină ulterior la valori ușor inferioare celor din intervalul precedent; s-a concluzionat că evoluțiile au survenit pe fondul gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și al ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale, în principal ca urmare a semnalelor date și a deciziilor adoptate de principalele bănci centrale ulterior votului pentru Brexit.
În acest context, membrii Consiliului au remarcat că în primele luni ale trimestrului III creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în termeni anuali reali, dar într-un ritm mai lent decât în intervalul anterior, evoluție determinată de operaţiunile de curățare a bilanțurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante și de efectul statistic al creşterii ratei anuale a inflaţiei. Toți membrii Consiliului au fost de acord că impactul înăspririi în trimestrul II a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuințe pare a fi deocamdată modest din perspectiva fluxului de credite noi, datele disponibile până în prezent fiind însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare a acestuia.
Membrii Consiliului au evidențiat, de asemenea, persistența decalajului dintre variația pozitivă a componentei în lei şi cea negativă a componentei în valută, precum și creșterea la 55,9 la sută a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare şi la creșterea robusteții economiei. În unanimitate s-a exprimat ideea că această tendință este semnificativă pentru parcursul urmat de economia României spre întărirea capacității de reziliență la șocurile pieței financiare globale.
Membrii Consiliului au făcut referiri și la procesul de monetizare a economiei. S-a constatat că masa monetară a continuat să crească în ritmuri de două cifre în primele luni din trimestrul III, susținută preponderent de componenta sa cea mai lichidă – masa monetară în sens restrâns –, a cărei evoluţie s-a corelat cu dinamica activităţii economice şi costul de oportunitate scăzut al deţinerii de active monetare cu grad mai ridicat de lichiditate.
În cadrul discuției privind evoluția viitoare a inflației, s-a observat că actuala proiecție pe termen scurt reconfirmă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației în teritoriul negativ până în decembrie 2016, în condițiile continuării manifestării efectelor tranzitorii ale scăderii cotei standard a TVA. Acestea sunt reflectate mai pregnant de dinamicile anuale ale prețurilor administrate și ale prețului combustibililor, anticipate a-și păstra în următoarele luni valoarea negativă; în schimb, inflația CORE2 ajustat și prețurile LFO sunt așteptate să-și consolideze ritmurile anuale pozitive de creștere. Perspectiva imediată a inflației este compatibilă cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu a acesteia, care anticipează revenirea ratei anuale a inflației în teritoriul pozitiv și apoi în interiorul intervalului de variație al țintei staționare pe parcursul anului 2017, urmată de poziționarea ei la începutul anului 2018 în jumătatea superioară a acestuia, pe fondul epuizării efectelor reducerilor cotei standard a TVA și ale șocurilor dezinflaționiste globale, precum și al manifestării presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor salariale unitare. S-a remarcat de către unii membri ai Consiliului că presiuni dezinflaționiste semnificative în economia globală pot influența dinamica efectivă a inflației.
Membrii Consiliului au apreciat că incertitudinile și riscurile la adresa actualei perspective a inflației generate de factorii de natura ofertei rămân semnificative, nefiind însă de natură a afecta durabil anticipațiile pe termen mediu. S-a considerat că, pe termen scurt, o relevanță sporită o au incertitudinile ce marchează perspectiva prețului petrolului, dar mai ales pe cea a preţurilor LFO, date fiind, pe de o parte, măsurile adoptate la nivelul UE pentru limitarea efectelor embargoului impus de Rusia și tendința ascendentă manifestată recent de prețurile internaționale ale materiilor prime agricole și, pe de altă parte, potențiala creștere peste așteptări a ofertei interne de asemenea produse. De asemenea, au fost reiterate incertitudinile asociate evoluției viitoare a inflației ce decurg din riscurile în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern și de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore și ale celor din regiune, precum și evoluțiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale și de venituri. În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare.
În ceea ce privește influența factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat ajustarea ascendentă a ritmului creșterii economice anticipat pentru trimestrul III, pe fondul recentelor evoluţii economice şi financiare interne și externe, implicând pe termen scurt o amplificare peste așteptări a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste. Inclusiv din perspectiva comportamentului indicatorilor cu frecvență ridicată, este de așteptat ca principala contribuție la creșterea economică să continue să fie adusă în trimestrul III de cererea de consum, secondată de un aport modest al investițiilor, în timp ce contribuția exportului net se anticipează a rămâne negativă. În analiza făcută, o mare parte a membrilor Consiliului a invocat nevoia urmăririi atente a evoluțiilor creșterii economice din perspectiva potențialelor riscuri de supraîncălzire a economiei, subliniindu-se totuși că astfel de semne nu se văd deocamdată. În aceeași ordine de idei, în dezbateri s-a scos în evidență necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea consolidării economiei românești.
Membrii Consiliului au remarcat prelungirea caracterului dual al principalelor incertitudini legate de evoluţia factorilor fundamentali ai inflaţiei. O relevanţă aparte a fost atribuită efectelor nefavorabile pe care le-ar putea exercita asupra redresării economice a zonei euro/UE rezultatul referendumului din Marea Britanie, evoluțiile din sistemul bancar european şi din economiile emergente majore, precum şi tensiunile geopolitice. Totodată, s-a evidenţiat persistenţa incertitudinii privind magnitudinea efectelor decurgând din Legea privind darea în plată și din alte inițiative legislative ce vizează sectorul bancar. În cadrul discuţiilor, a fost reliefată o anticipată relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului. S-a remarcat și creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea față de ritmul inconstant de realizare a investițiilor publice și a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituțiilor de credit.
În legătură cu nivelul ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit, dată fiind reducerea creditării în valută, consolidarea rezervelor valutare peste nivelul adecvat în perioada recentă și în perspectivă, precum și îmbunătățirea structurii acestora, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 10 la sută de la 12 la sută începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.
