Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a respins astazi acuzatiile deputatei PNL Andreea Paul ca bancile s-au dedat la o escrocherie financiara atunci cand au acordat credite in franci elvetieni (CHF), prin efectuarea unor tranzactii fictive de schimb valutar, intrucat ele nu detineau fizic respectiva valuta.

“Suntem in fata unei foarte mari escrocherii nationale. Aceste tranzactii (de acordare de credite in CHF n.r.) sunt fictive, drept urmare sunt nule. Sunt fictive pentru ca nu a existat niciodata moneda franc elvetian in vistieriile bancilor, acesti oameni creditati in franci nu au primit niciodata franci elvetieni, iar ei nu ramburseaza franci, ci lei. Tranzactiile fictive nu doar ca sunt nule, sunt purtatoare de responsabilitate penala...”, a spus Paul intr-o emisiune la Realitatea TV.

Presedintele executiv al ARB, Florin Danescu, a negat astazi aceste acuzatii, explicand ca bancile sunt obligate de normele BNR sa detina, pentru fiecare credit in CHF, depozite in aceeasi moneda.

“Pozitia valutara a bancilor a fost constant monitorizata prin reglementarile BNR, astfel ca o banca nu putea avea o pozitie descoperita fata de o valuta mai mare de 10% din fondurile proprii. Ceea ce inseamna ca bancile nu puteau da credite in CHF fara sa aiba ca acoperire depozite sau imprumuturi de la alte banci tot in CHF, altfel primeau amenzi foarte mari. In plus, diferenta respectiva de 10% neacoperita trebuie completata mai nou cu capital”, a explicat Danescu.

Pentru a-si acoperi pozitiile valutare in CHF create prin acordarea de credite, bancile recurgeau fie la linii de credit de la bancile-mama din strainatate sau de la alte institutii financiare, fie la operatiuni de schimb valutar tip swap, ambele avand acelasi risc valutar ca si beneficiarii unui credit in CHF. Bancile aveau chiar si depozite in CHF de la clienti, putine insa, dar pe care au trebuit sa le ramburseze la cursul zilei, dupa aprecierea francului, asadar au suportat, de asemenea, riscul valutar si piederile aferente.

“In concluzie, pentru fiecare 100 CHF credit trebuia sa ai 100 CHF depozite, iar restul sunt doar afirmatii care trebuie si dovedite”, a adaugat el, in cadrul unei conferinte de presa.

In privinta acuzatiei ca francii elvetieni nu s-au vazut de catre clienti, Danescu a explicat ca bancile nu sunt obligate sa detina sub forma fizica fiecare credit pe care-l acorda, in valuta respectiva.

“Intre numerar si tranzatiile de cont este o diferenta foarte mare, atat in Romania, cat si peste tot in lume: 90% din volumul total de tranzactii la nivel monial are loc sub forma de tranzactii de cont, nu in numerar, ceea ce nu inseamna ca nu se pot efectua tranzactii, plati, cumparaturi, de exemplu cu cardul sau online.”

Oficialul BNR a explicat ca bancile nu aveau nevoie de franci in forma fizica, de bancnote, atunci cand au acordat credite in CHF, din simplul motiv ca beneficiarii respectivelor imprumuturi aveau nevoie de euro pentru cumpararea caselor, astfel ca bancile faceau schimbul valutar CHF/EUR, dupa care clientii primeau euro.

“Chiar daca imprumutul era in CHF (datorita dobanzii mai mici decat la euro sau lei n.r.), bancile isi intrebau clientii ce valuta doresc, lei sau euro, astfel ca se facea o tranzactie valutara, cu ordine de cumparare a valutei respective semnate de clienti, acte care pot fi verificate”, a spus Danescu.

O alta acuzatie la adresa bancilor este aceea ca acestea au acordat credite in CHF cu toate ca ar fi stiut de riscurile ridicate ale acestei valute, considerata una exotica.

“Eu sunt trezorier de valuta si cand lucram in banca vedeam riscurile cursului de schimb pe un grafic, astfel ca pot sa va spun ca nimeni nu putea anticipa cum va evolua o anumita valuta. Nici astazi nu poate sa stie cineva incotro merge euro sau o alta valuta si nu vom sti nici in viitor.”

Danescu a respins si acuzatiile ca bancile au acordat credite in CHF desi stiau ca este vorba de o moneda toxica.

“S-a ajuns sa se spuna de CHF ca este o moneda toxica, desi Elvetia a fost si este o tara europeana stabila si puternica. Astazi este usor sa acuzi, insa trebuie sa ne gandim ca inainte de 2008 nimeni nu se astepta sa vina criza”, a spus Danescu.

El a precizat ca a raspuns la aceste intrebari de fiecare data cand ARB a fost chemata in Parlament, dar se pare ca exista alte interese in spatele declaratiilor politicienilor.

“Dezbaterea s-a transformat intr-o disputa intre politicieni, indreptata din pacate impotriva bancilor, despre care se spune ca nu ar fi de partea clientilor, ceea ce nu este adevarat”, considera Danescu.

“Rezultatul ofertelor de conversie a creditelor in CHF initiate de banci ar fi fost considerabil mai mare daca debitorilor nu li s-ar fi creat asteptari nerealiste, precum plata a doar jumatate din datorie, si nu am mai fi avut aceasta problema daca am fi discutat realist”, a adaugat el

Oficialul ARB a mai precizat ca instantele de judecata sunt cele care trebuie sa decida problema presupusei inselaciuni a bancilor in problema creditelor in CHF.