BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
REGULAMENT pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare
Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1), art. 45 alin. (1), art. 61 şi art. 1734 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 43, 44 şi 45 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 62 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 61 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare, precum şi Recomandările Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) privind creditarea în valută (CERS/2011/1) şi prevederile art. 7 alin. (2) şi (3), art. 18 alin. (1)—(3), alin. (5) lit. a), alin. (6), art. 20 alin. (1) şi alin. (3) ale Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 şi ale prevederilor art. 8 ale Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului,
în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 93/2009, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 186 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 127/2011, cu modificările ulterioare, şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,
Banca Naţională a României emite prezentul regulament.
Art. I. — Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 în 18 decembrie 2012, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Prevederile art. 3—4, art. 6 alin. (1), art. 7—20 şi ale art. 24 din prezentul regulament se aplică şi următoarelor categorii de împrumutători:
a) instituţiilor financiare nebancare persoane juridice române şi sucursalelor instituţiilor financiare străine, înscrise numai în Registrul general;
b) instituţiilor de plată persoane juridice române şi instituţiilor emitente de monedă electronică persoane juridice române, altele decât cele de la alin. (1).”
2. La articolul 4 alineatul (1), după litera f) se introduce o literă nouă, litera g), cu următorul cuprins:
,,g) operaţiunile de preluare a creditelor de către terţi în caz de deces al debitorului sau partaj.”
3. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) în scopul dovedirii conformării cu cerinţele aplicabile impuse de regulament, împrumutătorii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) transmit Băncii Naţionale a României — Direcţia supraveghere reglementările proprii, în limba română, atât în format electronic, cât şi pe suport hârtie, însoţite de hotărârea organului statutar competent care le-a aprobat şi de o fundamentare a acestora.”
4. La articolele 7, 8 şi art. 9 alin. (1) sintagmele „împrumutătorii, precum şi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (2)” şi „împrumutătorii şi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (2)”’ se modifică şi se înlocuiesc cu sintagma „împrumutătorii”.
5. La capitolul III, înaintea articolului 12 se introduc cinci noi articole, articolele 11 (1)—11 (5), cu următorul cuprins:
„Art. 11 (1). — (1) înainte de încheierea unui contract de credit, împrumutătorii realizează, pe baza unor informaţii corespunzătoare şi suficiente, o evaluare riguroasă a capacităţii clientului de rambursare a creditului potrivit obligaţiilor contractuale, luând în considerare factori relevanţi în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
(2) în situaţia în care clientul solicită, după încheierea contractului de credit, majorarea valorii totale a creditului acordat iniţial, împrumutătorii actualizează informaţiile aflate la dispoziţia lor privind clientul şi reevaluează capacitatea acestuia de rambursare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1).
(3) Prin derogare de la alin. (2), reevaluarea capacităţii de rambursare a clientului nu este necesară în cazul în care împrumutătorii au efectuat, anterior solicitării, evaluarea capacităţii de rambursare pentru o valoare totală a creditului care cuprinde majorarea solicitată de client ulterior încheierii contractului de credit, iar informaţiile deţinute despre acesta sunt relevante şi sunt valabile cel mult 30 de zile de la data acordării creditului.
Art. 11 (2). — împrumutătorii acordă creditul solicitat ori majorează valoarea totală a creditului acordat iniţial numai în cazul în care din evaluarea realizată potrivit art. 111 rezultă că este probabil ca obligaţiile care rezultă din contractul de credit să fie îndeplinite de client în condiţiile contractuale.
Art. 11 (3). — (1) în scopul aplicării art. 111 şi 112, împrumutătorii stabilesc, revizuiesc periodic, documentează şi păstrează, pe suport hârtie sau în format electronic, potrivit normelor interne de arhivare, procedurile şi categoriile de informaţii care stau la baza evaluării capacităţii de rambursare a clienţilor.
(2) împrumutătorii stabilesc, în mod proporţional, limitat la scopul pentru care sunt necesare şi într-o manieră care să permită identificarea şi prevenirea apariţiei de denaturări ori erori din partea consumatorilor, împrumutătorilor sau, după caz, a intermediarilor de credite, informaţiile ce vor fi solicitate clienţilor în scocul evaluării capacităţii de rambursare.
(3) în situaţia aprobării creditului, împrumutătorii păstrează informaţiile care stau la baza aprobării cel puţin pe durata creditului.
(4) în aplicarea alin. (3) împrumutătorii păstrează o evidenţă cu istoricul veniturilor care au stat la baza aprobării creditului şi cu măsurile întreprinse pentru verificarea acestora pentru fiecare client, pe care o fac disponibilă imediat la cererea Direcţiei supraveghere din Banca Naţională a României.
(5) Prevederile alin. (1) şi (2) nu prejudiciază dreptul împrumutătorilor de a solicita clarificări cu privire la informaţiile primite.
Art. 11 (4). — (1) La evaluarea capacităţii de rambursare a clienţilor, împrumutătorii iau în considerare nivelul veniturilor existent la momentul formulării solicitării creditului, istoricul acestora şi evoluţia lor în timp, nivelul/situaţia cheltuielilor clienţilor, precum şi alte aspecte financiare ’ şi economice considerate necesare, suficiente şi proporţionale tn acest scop.
(2) La evaluarea capacităţii de rambursare a clientului, împrumutătorii iau în considerare predominant capacitatea acestuia de a genera venituri necesare rambursării creditului şi doar ca element secundar faptul că valoarea garanţiei depăşeşte valoarea creditului sau perspectiva de creştere a valorii bunului imobil rezidenţial în situaţia în care creditul este acordat în scopul construirii sau renovării respectivului bun imobil rezidenţial.
(3) împrumutătorii obţin informaţiile prevăzute la alin. (1) de la cîienţi şi din alte surse interne sau externe relevante, inclusiv, după caz, prin consultarea bazei de date a unui sistem de evidenţă de tipul birourilor de credit şi de la intermediarii de credit implicaţi în activităţile preliminare încheierii contractelor de credit.
(4) împrumutătorii iau măsuri rezonabile pentru verificarea informaţiilor obţinute, inclusiv prin consultarea unor surse independente, dacă este cazul.
Art. 11 (5). — (1) împrumutătorii stabilesc şi aplică politici de remunerare pentru personalul propriu şi pentru intermediarii de credit care acţionează în numele lor astfel încât să se asigure că, în procesul de elaborare a produselor de credit, de acordare, intermediere a creditelor, prestare a serviciilor accesorii şi de recuperare a creanţelor provenind din credite, aceştia acţionează cu onestitate, corectitudine, transparenţă’ şi profesionalism, ţinând seama de drepturile şi interesele clienţilor.
(2) La stabilirea şi aplicarea politicilor de remunerare a personalului responsabil cu evaluarea capacităţii de rambursare a clienţilor, împrumutătorii trebuie să respecte, de o manieră şi într-o măsură corespunzătoare dimensiunii şi organizării lor interne, precum şi naturii, extinderii şi complexităţii activităţilor desfăşurate, următoarele principii:
a) politica de remunerare promovează şi este compatibilă cu o administrare a riscurilor sănătoasă şi eficace, fără a încuraja asumarea de riscuri care depăşesc nivelul toleranţei la risc a împrumutătorului;
b) politica de remunerare corespunde strategiei de afaceri, obiectivelor, valorilor şi intereselor pe termen lung ale împrumutătorului şi cuprinde măsuri pentru a evita conflictele de interese, inclusiv’prin asigurarea faptului că remuneraţia nu depinde de numărul sau ponderea solicitărilor de credit acceptate.
(3) Instituţiile de credit persoane juridice române aplică dispoziţiile alin. (1) şi (2) când stabilesc şi aplică politicile de remunerare în temeiul Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, cu modificările şi completările ulterioare.”
6. La articolul 12 alineatul (1), literele e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,e) categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile în scopul determinării gradului total de îndatorare, incluzând, fără a se limita la, cheltuielile de subzistenţă, cu fundamentarea unui nivel rezonabil al acestora, şi obligaţiile de plată, altele decât cele de natura creditelor, inclusiv taxe, impozite şi asigurări dacă sunt recurente şi dacă sunt făcute cunoscute de către debitor la solicitarea împrumutătorului;
f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferenţiate pe categoriile de clientelă, pe destinaţia creditului (de exemplu, credit de consum, credit pentru investiţii imobiliare), pe tipul creditului (defalcat în funcţie de moneda de exprimare sau, după caz, de indexare, de tipul’dobânzii, respectiv fixă ori variabilă, de termenul de acordare a creditului şi de comportamentul clientului în legătură cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garanţiei); nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului;”.
7. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 14. — (1) La acordarea creditului, împrumutătorii trebuie să se asigure că din documentele şi informaţiile de care dispun rezultă că pe întreaga perioadă de’acordare’a creditului gradul total de îndatorare a solicitantului este probabil să se încadreze în nivelul maxim admis aplicabil acestuia.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în situaţia creditelor pentru care termenul de rambursare depăşeşte data de pensionare preconizată a clientului.”
8. La articolul 15, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 15. — (1) împrumutătorii analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor curente considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăsi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior.
(2) împrumutătorii stabilesc venitul aferent anului anterior pe baza documentelor care certifică veniturile declarate autorităţilor fiscale şi/sau a documentelor care atestă veniturile încasate în conturi deschise la instituţia creditoare.”
9. După articolul 28 se introduce menţiunea privind transpunerea normelor comunitare, cu următorul cuprins:
„Prezentul regulament transpune prevederile art. 7 alin. (2) si (3), art. 18 alin. (1)—(3), alin. (5) lit. a), alin. (6), art. 20 alin. (î) şi alin. (3) paragraful 1 teza a II-a şi a lll-a ale Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE’ şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, şi prevederile art. 8 ale Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 133 din 22 mai 2008, în relaţie cu împrumutătorii prevăzuţi la art. 1.”
Art. II. — Dispoziţiile art. 16, 17 şi 18 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică creditelor acordate de către împrumutătorii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) din acelaşi regulament exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor acordate anterior termenului prevăzut la art. III alin. (1) din prezentul regulament.
Art. III. — (1) împrumutătorii asigură conformarea la dispoziţiile prezentului regulament în termen de cel mult 90 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) împrumutătorii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 17/2012, cu modificările şi completările ulterioare, transmit Băncii Naţionale a României — Direcţia supraveghere modificările reglementărilor interne realizate pentru scopul conformării la obligaţiile prevăzute în prezentul regulament, în termen de cel mult 90 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucureşti, 23 septembrie 2016.
