Banca Naţională a României monitorizează sistemele de plăţi care funcţionează în România, indiferent dacă acestea sunt operate sau nu de către banca centrală. De asemenea, BNR poate face inspectii on-site si poate aplica sanctiuni.

Monitorizarea sistemelor de plăţi (prezentare BNR)

Monitorizarea sistemelor de plăţi este o funcţie fundamentală nouă a unei bănci centrale moderne.

Această funcţie presupune supravegherea funcţionării sigure şi eficiente a sistemelor de plăţi şi a sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii financiare. Atingerea acestor scopuri poate fi realizată prin utilizarea unor proceduri actualizate de detectare, identificare şi control în scopul minimizării riscurilor care se pot manifesta în cadrul sistemelor şi în special ariscului sistemic.

• Riscul juridic: riscul înregistrării unei pierderi din cauza neaplicării sau aplicării defectuoase a prevederilor legale şi/sau contractuale şi/sau din cauza cadrului contractual necorespunzător sau insuficienta reglementare.


• Riscul operaţional: riscul manifestat ca urmare a erorii umane şi/sau a unei nefuncţionări a unei componente hardware, software sau a sistemului de comunicaţie, care este crucială în procesul de decontare.


• Riscul de decontare (riscul financiar): riscul manifestat ca urmare a faptului că decontarea în cadrul unui sistem nu se desfăşoară aşa cum s-a anticipat. Acest risc poate cuprinde riscul de credit şi riscul de lichiditate.


• Riscul de credit: riscul manifestat ca urmare a incapacităţii contrapărţii, respectiv a unui participant, de a îşi îndeplini obligaţiile integral, nici la scadenţă şi nici la un alt moment viitor. Riscul de credit cuprinde riscul costului de înlocuire şi riscul principal.


• Riscul costului de înlocuire: riscul manifestat ca urmare a incapacităţii contrapărţii de a finaliza o tranzacţie la maturitate. Expunerea rezultată reprezintă costul de înlocuire a tranzacţiei iniţiale la preţul curent al pieţei. Această incapacitate poate lăsa partea solvabilă cu o poziţie neasigurată, sau cu o poziţie deschisă, sau poate duce la nerealizarea profiturilor estimate aferente poziţiei respective.


• Riscul principal: riscul manifestat ca urmarea a pierderii integrale a valorii aferente unei tranzacţii (risc de credit). În procesul de decontare acest risc este asociat tranzacţiilor cu active care prezintă o diferenţă de timp între finalizarea decontării fondurilor şi finalizarea decontării activului tranzacţionat (de exemplu absenţa mecanismului "livrare contra plată"). Riscul principal care se manifestă în decontarea tranzacţiilor de schimb valutar (riscul de schimb valutar) este uneori denumit ca riscul Herstatt.


• Riscul de lichiditate: riscul manifestat ca urmare a incapacităţii unei contrapărţi, respectiv a unui participant, de a îşi îndeplini obligaţiile integral la scadenţă, dar aceasta/acesta va fi capabil(ă) totuşi să îşi îndeplinească obligaţiile integral într-un moment ulterior.


• Riscul sistemic: riscul ca neîndeplinirea obligaţiilor care revin unui participant din participarea sa la un sistem, sau în piaţa financiară, să conducă la neîndeplinirea la termen a obligaţiilor asumate de către alţi participanţi. Acest eşec în îndeplinirea obligaţiilor poate cauza probleme semnificative de lichiditate sau de credit şi, în consecinţă, poate periclita stabilitatea respectivului sistem, sau a respectivei pieţe financiare.

Banca Naţională a României monitorizează sistemele în baza legii.
(Legea nr. 312/28.06.2004, OUG nr. 99/6.12.2006, Legea nr. 253/16.06.2004, Legea nr. 297/28.06.2004)

Obiectivele principale ale Băncii Naţionale a României în domeniul monitorizării sistemelor sunt:

1. Menţinerea stabilităţii financiare 
   Băncile centrale sunt interesate în funcţionarea şi operarea sigură şi eficientă a sistemelor de plăţi care afectează stabilitatea sectorului financiar. Participanţii au încredere în funcţionarea şi operarea eficientă a sistemelor şi, atunci când sunt parte a unei tranzacţii, anticipează fluxurile de fonduri. Orice defecţiune apărută în cadrul fluxurilor de fonduri cauzată de ineficienţa sistemelor de plăţi naţionale poate conduce la apariţia şi creşterea efectelor negative asupra participanţilor la sistem(e).


2. Asigurarea unui canal adecvat de transmitere a politicii monetare 
   Băncile centrale utilizează o gamă largă de operaţiuni de piaţă monetară pentru implementarea propriilor politicii monetare. De exemplu, finalizarea swap-urilor sau a tranzacţiilor de vânzare/cumpărare de instrumente financiare depinde de funcţionarea şi operarea sigură şi eficientă a sistemelor de plăţi care asigură decontarea fondurilor.


3. Asigurarea eficienţei sistemelor de plăţi 
   Băncile centrale depun eforturi pentru a preveni apariţia oricărei defecţiuni tehnice a infrastructurilor utilizate de către sisteme, şi/sau disfuncţionalităţi organizaţionale la nivelul operatorului de sistem, şi/sau la nivelul participanţilor, şi solicită principii şi proceduri eficace şi transparente de conducere a sistemului.


4. Respectarea de către operatorii de sisteme de plăţi a cadrului legal 
   Asigurarea şi respectarea unui cadru legal bine fundamentat în toate sistemele de drept relevante pentru sistem reprezintă o parte importantă a operării sistemelor.


5. Menţinerea încrederii publicului în sistemele de plăţi, în instrumentele de plată şi în moneda naţională 
   Sistemele de plăţi permit clienţilor instituţiilor de credit să transfere fonduri şi/sau să efectueze plăţi. Creşterea siguranţei şi eficienţei acestor sisteme de plăţi contribuie la creşterea încrederii publicului în efectuarea plăţilor dispuse, în instrumentele de plată folosite, în sistemele de plăţi şi implicit în moneda naţională, RON.

Activitatea de monitorizare acoperă:

• Sistemele de plăţi şi sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare;


• Instrumentele de plată;


• Operatorii de sisteme şi participanţii la sisteme;


• Furnizorii de servicii de infrastructură utilizate de sistemele de plăţi.

Banca Naţională a României monitorizează sistemele de plăţi care funcţionează în România, indiferent dacă acestea sunt operate sau nu de către banca centrală.

Banca Naţională a României monitorizează sistemul SaFIR de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare care este operat de către banca centrală şi monitorizează împreună cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare  sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare care nu sunt operate de către banca centrală.

Pentru a elimina orice conflict de interese, Banca Naţională a României (fiind simultan operator de sistem şi autoritate de monitorizare a sistemelor pentru ReGIS şi SaFIR) a decis ca activitatea de monitorizare a sistemelor şi activitatea de operare a sistemelor să fie strict separate.

Principalele instrumente utilizate în activitatea de monitorizare sunt:

1. colectarea de date privind operatorii de sisteme, sistemele operate de aceştia şi furnizorii de servicii de infrastructură;


2. inspecţii on-site;


3. cooperarea/colaborarea cu autorităţi naţionale de reglementare şi/sau supraveghere;


4. cooperarea/colaborarea cu autorităţi de monitorizare a sistemelor;


5. evaluarea sesizărilor formulate de consumatori;


6. evaluarea respectării standardelor naţionale/europene/internaţionale de către operatorii de sisteme;


7. inducerea de schimbări (de exemplu prin recomandări, impunerea de către Banca Naţională a României a unor măsuri de remediere şi termene de realizare a acestora);


8. aplicarea de sancţiuni dintr-o plajă largă începând cu publicarea (concluziilor) raportului de monitorizare şi terminând cu retragerea autorizaţiei acordate de către Banca Naţională a României respectivului operator de sistem.

Standarde internaţionale aplicabile sistemelor de plăţi 

• Core principles for systemically important payment systems, Banca Reglementelor Internaţionale, ianuarie 2001 
  Banca Centrală Europeană a adoptat principiile de mai sus, care constituie baza evaluării sistemelor de plăţi de către băncile centrale din Uniunea Europeană;


• Oversight standards for euro retail payment systems, Banca Centrală Europeană, iunie 2003;


• Terms of reference for the oversight assessment of euro systemically and prominently important payment systems against the Core Principles, Banca Centrală Europeană, noiembrie 2007;


• Business Continuity Oversight Expectations for Systemically Important Payment Systems (SIPS), Banca Centrală Europeană, iunie 2006


• Guide for the assessment against the Business Continuity Oversight Expectation for SIPS, Banca Centrală Europeană, mai 2007;


• Central bank oversight of payment and settlement systems (Committee on Payment and Settlement Systems), Banca Reglementelor Internaţionale, mai 2005.

Standarde internaţionale aplicabile sistemelor de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare 

• Recommendations for securities settlement systems, CPSS-IOSCO, noiembrie 2001 şi Assessment methodology, noiembrie 2002;


• Standards for securities clearing and settlement in the European Union, Sistemul European al Băncilor Centrale - Comitetul european al reglementatorilor în domeniul valorilor mobiliare, septembrie 2004;


• Recommendations for central counterparties, CPSS-IOSCO, noiembrie 2004.

Standarde internaţionale aplicabile instrumentelor de plată 

• Electronic money system security objectives, Banca Centrală Europeană, mai 2003;


• Oversight framework for card payment schemes - Standards, Banca Centrală Europeană, ianuarie 2008.

Rolul băncii centrale în domeniul monitorizării sistemelor

• Banca centrală trebuie să definească clar obiectivele în domeniul sistemelor de plăţi şi trebuie să publice rolul său şi politicile esenţiale privind sistemele de importanţă sistemică;


• Banca centrală trebuie să asigure că sistemele operate de către aceasta respectă Principiile fundamentale;


• Banca centrală trebuie să monitorizeze respectarea principiilor fundamentale de către sistemele pe care nu le operează şi trebuie să aibă capacitatea de a realiza această monitorizare;


• Banca centrală trebuie să coopereze cu alte bănci centrale şi alte autorităţi relevante naţionale şi/sau străine pentru promovarea siguranţei şi eficienţei sistemelor de plăţi.

În cadrul activităţii de monitorizare a sistemelor Banca Naţională a României cooperează cu:

• Banca Centrală Europeană;


• Băncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene;


• Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (v. Protocolul de cooperare).

Următoarele sisteme sunt desemnate prin Ordinul nr. 34/ 17.01.2008 al Guvernatorului BNR, completat cu Ordinul nr. 1191/ 29.11.2010 al Guvernatorului BNR, ca sisteme care intră sub incidenţa Legii nr. 253/ 2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare care implementează Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare:

• ReGIS operat de către Banca Naţională a României


• SENT operat de către Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TRANSFOND S.A. 


• SaFIR operat de către Banca Naţională a României


• RoClear operat de către Depozitarul Central S.A. 


• Eltrans operat de către Casa Română de Compensaţie 


• Sistemul de Compensare-Decontare şi Contraparte Centrală operat de către Casa de compensare Bucureşti 


• DSClear operat de către Depozitarul Sibex 

Banca Naţională a României este autoritatea desemnată să fie notificată şi să notifice alte autorităţi desemnate despre începerea procedurilor de insolvenţă împotriva unui participant la un sistem desemnat conform directivei. 

Memorandumuri 

Sursa: prezentare BNR