Reacția GRUPULUI CLIENȚILOR CU CREDITE ÎN CHF (GCCC) la comunicatul dlui Bogdan Preda (CPBR) - comunicat de presa -

Conform informațiilor apărute în presă în data de 14 iulie 2016, domnul Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), face câteva precizări referitoare la demersul CPBR adresat CSM (respectiv scrisoarea transmisă CSM) și la reacțiile apărute după acest demers.

Cităm: “Dar noi am plecat de la premisa că judecătorii trebuie să judece pe baza legii, că legea este unitară, dar am observat, pe de altă parte, că soluțiile erau de multe ori diferite pentru cazuri similare sau chiar identice”.

În ceea ce privește practica neunitară în cazul proceselor dintre clienți și bănci, acest aspect a fost sesizat demult de către GCCC și alți jucători de pe aceste terenuri cu nisipuri mișcătoare ale împrumuturilor bancare. Și ne referim aici în special la clauzele constatate ca abuzive în contractele clienților, de către instanțe din toată România. Am discutat acest aspect inclusiv cu domnul judecător Cristi Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a pronunțat astfel: 

„Știu de problema cu clauzele abuzive din contractele bancare, nu doar la o bancă ci la mai multe. Există instituții ale statului care trebuie să constate acele clauze abuzive, și există două variante, ori ANPC pune în vedere băncii respective să renunțe la clauze, practic să renegocieze contractele, ori oamenii obțin – mai devreme, cred – o anulare a acelor clauze în instanță”, a declarat Danileț, la un post de televiziune.

„Instanțele, într-adevăr, în ultima vreme am văzut că acordă dreptate unora dintre petenți. Avem practică neunitară, încercăm s-o rezolvăm prin anumite traininguri intensive pe care le facem cu magistrații, pentru că suscită oarece cunoștințe – tehnice, economice, de specialitate – acest tip de cauze cu care nu ne-am confruntat până acum. (…) Avem cauze din ce în ce mai variate, legislația este enormă. Nu poți să ceri unui judecător să știe pe de rost toată legislația sau să se priceapă în toate domeniile, mai ales în acestea, extrem de sensibile”, a mai spus judecătorul CSM.

„Atât timp cât am o practică a Înaltei Curți, ea ar trebui respectată de către bancă și pentru acele cazuri în care nu s-a declanșat proces. Acesta este principiul legalității, nu numai ceea ce legea spune, ci și ceea ce judecătorul spune în mod definitiv, pentru că este tot lege, dar spusă de judecător. Or lucrurile acestea în România încă nu se cunosc. Nu mi se pare normal ca dumneavoastră care nu declanșați proces să nu beneficiați de același tratament față de colegul dvs sau un alt client al băncii care declanșează proces. Nu este corect!”, a mai spus domnul judecător.

Avocatul Anamaria Stan a atras atenția inclusiv asupra faptului că acțiunile în instanță, prost făcute, ale ANPC-ului, nu au făcut altceva decât să-și bată joc de munca avocaților care reprezintă consumatorii și care au reușit să obțină practica unitară în anumite instanțe. 

„Acest lucru s-a întâmplat deja în dosarul cu OTP, care, după ce a fost "câștigat" mai bine zis pierdut la Tribunalul București, după ce a fost eliminată clauza prin care dobânda variază în funcție de Libor din contractele de credit la solicitarea expresă a ANPC din dosar, practica din Timiș de exemplu (prin care clienții obțineau marja de la semnare+ Libor) s-a schimbat și acum clienții rămân cu dobânda fixă. E de notorietate, de peste 2 ani, că la Tribunalul București și la Curtea de apel București, practica în dosarele pe clauze abuzive (cu excepția dosarelor împotriva VB) este favorabilă băncilor” a declarat doamna avocat, concluzionând pe o pagină de Facebook „Eu chiar nu înțeleg cum mai suportă consumatorii români atâta umilință și nedreptate”. 

Practica neunitară este așadar motivul pentru care CPBR a considerat oportun să ofere expertiză tehnică în ce privește funcționarea produselor și serviciilor financiare, fără a avea intenția, conform declarației domnului Preda, de a influența actul de justiție.

Cităm: “Pentru că domeniul financiar bancar are o serie de specificități față de alte domenii ne-am gândit că nu strică să oferim punerea la dispoziție de specialiști din bănci care să explice mecanismele de funcționare a instituțiilor de credit și a produselor bancare", a spus domnul Preda. 

Stimate domnule Preda, expertiza tehnică pe care o menționați este cumva oferită de către bănci care: 

- au în contracte clauze abuzive (așa cum s-a demonstrat în nenumărate hotărâri ale instanțelor de judecată, inclusiv clauza de risc valutar fiind considerată, în anumite instanțe, clauza abuzivă)? 

- au acordat credite în franci elvețieni, îndatorând oamenii pe o perioadă de 25-35 de ani într-o monedă de REFUGIU? 

- au făcut un lobby extraordinar împotriva unei legi votate aproape în unanimitate de Parlament, legea darii în plată, cheltuind sume exorbitante? 

- au „ucis” OUG 50? 

- au acordat credite de nevoi personale garantate cu ipotecă, care nu sunt reglementate de nicio lege? 

- au preferat să vândă credite la 5% din valoare în loc să negocieze cu clienții lor, considerând că acesta ar fi hazard moral? 

- au călcat pe cadavre, cel puțin 30, din câte știm noi, oameni care s-au sinucis din cauza abuzurilor sistemului bancar din România? 

- își amenință angajații cu concedierea dacă dau în plată bunul ipotecat, conform legii? 

- s-au opus din răsputeri legii insolvenței personale? 

- s-au exprimat (un CEO al unei binecunoscute bănci care operează în România, într-o ședință cu managementul băncii) despre împrumutații în CHF astfel: „FUCK THEM”!? 

- se opun trecerii ANPC sub autoritatea Parlamentului? 

- au înșelat împrumutații în franci elvețieni, vânzându-le credite în “cea mai stabilă monedă”?

Domnule Preda, faceti referire la faptul că în instanță "…soluțiile erau de multe ori diferite pentru cazuri similare sau chiar identice. Și asta nu oferă un cadru predictibil și stabil nici pentru clienți, nici pentru bănci ". Dvs vorbiți de predictibilitate și stabilitate având în spate reprezentanții unor bănci – Raiffeisen și Bancpost – care exact asta au promis clienților, dar le-au vândut produse financiare riscante?

Dl Steven Van Groningen, pe care încercați să-l victimizați dvs. spunând că „vi se pare că se încearcă inducerea ideii că ar exista un bancher străin care face presiuni asupra instituțiilor din România” este și CEO al băncii Raiffeisen, care a acordat masiv credite în CHF. Dumnealui își permite să vina și să declare sau să subscrie la declarațiile din memorandumul semnat de domnia sa: „Cuantumul sumei împrumutate şi moneda în care aceasta a fost acordată sunt aspecte care ţin de libera apreciere a părţilor contractului de împrumut. Odată selectată o anumită monedă a creditului, fluctuaţia cursului valutar al monedei este de notorietate şi părţile contractuale nu ar putea porni de la premisa existenţei unui curs valutar nemodificabil pe toată durata de creditare dacă în cadrul contractului de împrumut nu există prevederi în acest sens..”.

„Faptul că moneda naţională s-a depreciat faţă de moneda creditului şi s-a depăşit un prag peste care împrumutaţii sperau că nu se va trece, nu înseamnă că aceştia au fost induşi în eroare, ci, dimpotrivă, că au conştientizat riscul deprecierii, dar au apreciat fie că acesta nu se va produce, fie că se va produce în nişte limite ce le păreau suportabile la data acordării creditului. De altfel, consumatorul român mediu era, la data contractării creditului, pe deplin avizat asupra fluctuaţiilor fluxului de schimb, fiind de notorietate evoluţiile/aprecierea monedelor străine în perioada anilor 1990/2000" - făcând aceste declarații în contextul în care băncile au promovat creditele în CHF uzând de practici comerciale înșelătoare.

În 2006-2008, consumatorii au contractat credite având încredere în profesioniștii din sistemul bancar. Au fost convinși de reprezentanții sistemului bancar că un credit în CHF este cea mai avantajoasă ofertă datorită stabilității cursului, a ratei dobânzii mici și convertibilității monedei CHF, discuțiile și pliantele de atunci o dovedesc.

Argumentele în favoarea împrumuturilor în CHF s-au demonstrat a fi minciuni pentru care plătesc doar debitorii. Singura lor șansă de a găsi dreptatea o reprezintă procesele. Poate fi acuzat clientul că nu a avut acces la internet, că nu cunoaște limba engleză, că nu a accesat site-ul Băncii Elveției sau că nu a înțeles informațile prezentate acolo și că în schimb a avut încredere totală în banca la care a făcut un credit pe 25-30 de ani? Nu. În schimb bancherii, profesioniștii din domeniu, erau obligați să cunoască caracteristicile monedelor în care au desfășurat activități de creditare de mare amploare. 

Guvernatorul BNR nu a luat nicio măsură pentru a interveni. BNR a supravegheat liniștită creditarea în CHF în ciuda riscurilor pe care chiar ea le prezenta în iunie 2008 (în raportul asupra stabilității financiare al BNR publicat în iunie 2008 ) iar băncile au continuat să crediteze, utilizând aceleași practici comerciale incorecte. 

Domnule Preda, este evident pentru toată lumea că suntem într-un război deschis, debitori contra bănci, bănci contra debitori. Un război crud, care până acum a făcut victime exclusiv în tabăra debitorilor. Peste 30 de oameni nu mai sunt printre noi, cedând din cauza presiunii financiare și psihologice create asupra lor de către un sistem bancar murdar, ipocrit, abuziv și lipsit de scrupule.

Un război în care unii luptă pentru familiile lor, pentru copiii lor, pentru viața lor până la urmă, iar ceilalți luptă exclusiv pentru profit. În acest război, cei pe care dvs îi apărați și îi reprezentați, se simt confortabil: mașinile, casele, familiile, concediile, salariile, chiar și burțile – totul este pentru ei asigurat și... la superlativ. Pentru unii dintre noi, însă, a fost nevoie de o lege ca să își poată permite o înghețată: „aseară, după ce am aflat că voi fi scutit de plata impozitului, (pentru legea darii în plată, n.r.) a fost [pentru] prima oară după 8 ani, când mi-am cumpărat ceva fără să regret sau să mă gândesc câți bani mai am: mi-am cumpărat o înghețată.

Până acum luam doar pentru fetiță” ne-a mărturisit un concetățean de-al nostru distrus de sistemul pe care-l reprezentați dvs, un debitor care, în sfârșit, poate să redevină liber. Cu ce preț, însă? Cu prețul renunțării la locuință și la toți banii pe care deja i-a dat băncii! 

Alți debitori luptă din disperare… disperați să nu piardă locuința, să își mențină familia laolaltă, să își mențină copiii în continuare la școli, la facultate… Categoric nu luptăm de pe poziții egale. Sunteți în avantaj, însă noi luptăm pentru o cauză dreaptă: VREM DREPTATE, PENTRU CĂ BANCHERII NE-AU ÎNȘELAT! 

Colegii noștri de suferință ne-au scris: 

I.L.: „A fost o perioadă cruntă când ne împrumutam de la o lună la alta ca să avem de mâncare. Mai ales atunci când s-au tăiat și salariile în 2010”.

I.R.: „Mie în 2011 mi-a murit mama. Era lumina ochilor mei, era TOT pentru mine. Dacă aveam bani la momentul ăla, o salvam”.

C.M. „Pe lângă privarea de la un trai decent și multe altele, cel mai rău e că, din cauza stresului, soțul meu a decedat”.

I.M. „Nu am mai avut o zi liniștită în ultimii 5 ani. Săptămânal fac lista în care scriu la ce renunț. Port aceleași haine. Nu pot dormi, nu am mai fost în concediu de 7 ani. Nu mai am chef de viață. Nu îmi pot ajută copiii și nepoțelul. Ce să va mai spun. Asta nu e viață”. 

S.M. „M-am îmbolnăvit de inimă, eu și copiii am rămas cu urmări din cauză telefoanelor care sunau și noaptea după 22,00 cu un tupeu și o nesimțire de nedescris. Cine ne mai dă înapoi liniștea și sănătatea?” 

C.A. „Exact ca ceilalți: privați de la viață! Mereu am spus că, “datorită” băncii, noi, ca familie, supraviețuim, nu trăim! Am luat doar ce era mai ieftin strict în limita posibilităților. Am privat copiii de orice ar fi normal vârstei lor…. nu răsfăț, strict necesar! Am ajuns efectiv să ne rugăm de cunoștințe prin Italia și Belgia să ne aducă siropul antiepileptic pentru fetiță. Pentru mine la fel, am cerut ajutor de la cunoscuți și necunoscuți pentru bani de analize și tratament. Uite, ai naibii, că am reușit să avem și niște boli care nu au compensat nimic! Pe analizele soțului și ale mele se vede exact felul în care am mâncat… sau mai bine spus nu am mâncat. Doamne câte sunt!!! 
Ultima umilință a fost luna trecută când 2 săptămâni am scobit buzunarele că să avem bani de pâine. Am luat într-o zi, imensă sumă de 15 ron în bănuți de 10 bani și m-am dus să îi schimb la un magazin mic să iau din oraș ceva, nici nu mai știu ce! S-a uitat vânzătoarea de sus la mine și a spus că ce vin cu aia, îi ia doar dacă cumpăr de toți banii de la ea. Am plecat plângând, umilită și nu umilită de ea ci de faptul că era lângă mine fetița de 10 ani care se uita tristă la toată discuția! Dar ne zbatem, am înghițit atâtea și nu mai vreau. REFUZ!” 

Domnule Preda, domnule Groningen, dumneavoastră nu cunoașteți empatia, iar prin acțiunile pe care le întreprindeți nu faceți decât să contribuiți la prelungirea agoniei acestor oameni.

Domnule Preda, exact cum ați procedat cu ceva timp în urmă, la emisiunile televizate la care ați participat alături de deputatul Daniel Zamfir și reprezentați ai clienților, procedați și acum: agitați spiritele, inflamați debitorii, lucru care nu ajută absolut deloc în situația de față. 

V-o spunem deschis: da, sunt personaje în sistemul bancar din România – o majoritate – cu care nu simpatizăm deloc. Unul dintre acestea este dl Groningen, despre care angajați din propria banca afirmă: 

“La televizor și în ziare, peste tot, președintele vorbește frumos, ca un politician, dar nouă, ca angajați, numai că nu ne spune să jumulim pielea de pe clienți. Și nu negociază nimic. Îmi e deja rușine că am ajuns aici, pentru că altădată nu era așa la noi la bancă”. 

Se pare că viața angajaților Raiffeisen nu este chiar așa de roz… 
“S-a comunicat oficial de bossul mare de la risc, într-o conferință, că cei 20% dintre salariați nemulțumiți din bancă ori se schimbă ori să plece acasă că ei, boșii, oricum știu mai bine ce trebuie făcut și au decis deja tot”. 

“Primim target tot mai mare an de an, profitul a fost constant, 100 milioane euro sau mai mult, dar nouă ne scot beneficiile sau ne dau 1-200 lei la salariu, ca Ceaușescu la revoluție. Ne spun că salariul e mediana pieței și alte bălării statistice dar noi știm că același coleg la BCR are dublu aproape și face ce fac și eu în agenție și la toți colegii e la fel”. 

În acest context, domnul Groningen încearcă să ne convingă de faptul că: „Ne concentrăm prea mult la bani în prezent. În toată cariera mea de bancher am afirmat că nu lucrez cu banii, de fapt, ci cu oamenii”. Domnule Groningen, nu vă crede nimeni, nici chiar angajații Raiffeisen! 

În articolul apărut în presă se arată: 

“Așadar, oficialul CPBR consideră că reacțiile la scrisoarea CPBR adresată CSM reprezintă «o scoatere din context a unui gest normal, pentru a întreține teze false» și cuprind inclusiv un atac personal la adresa președintelui CPBR, Steven Van Groningen”.

GCCC s-a referit la demersul CPBR prin scrisoarea domnului Groningen, ca semnatar al acesteia, în calitate de Președinte al CPBR. Să ne ierte domnul Preda, poate că faptul că nu suntem jurnaliști și nu avem astfel de abilități, fiind doar simpli cetățeni abuzați de bănci, a putut conduce la o astfel de interpretare.

Contextul general pe care noi îl vedem este acela prin care băncile, parte în procese, se oferă să instruiască magistrații, iar acest lucru este profund anormal, o sfidare la adresa magistraților, profund imoral din punct de vedere al consumatorilor și o dovadă de dispreț față de statul de drept. 

Domnule Preda... Juriștii care trebuie să îi învețe pe JUDECĂTORI "chichițele banking-ului" sunt avocații PĂRȚII PÂRÂTE în procesele clienți contra bănci. 

Conform Constituției, art. 124: 
"Înfăptuirea justiţiei 
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”.

CPBR se confundă cumva cu "Institutul Național al Magistraturii" sau "Consiliul Superior al Magistraturii" pentru a organiza sau lua parte prin juriștii băncilor la discuții depre înfăptuirea unitară a actului de drept? Repetăm, JURIȘTII PĂRȚII PÂRÂTE să îi învețe pe judecători să ia decizii imparțiale?

Profitați de faptul că din 5 Decembrie 2014, articolul 276, referitor la presiunile asupra justiției, din Legea 286/2009 privind Codul Penal a fost abrogat (interesant de vazut cine sunt inițiatorii http://www.juridice.ro/307665/abrogarea-art-276-din-noul-cod-penal-o-idee-proasta.html)?

Există, însă, un alt articol în Noul Cod de Procedura Penală (Legea nr. 135/2010) și anume Art. 292 privind "Sesizarea din oficiu".

Pe această cale:

- SOLICITĂM SESIZAREA DIN OFICIU a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la deciziile luate de către complete ale Curții de Apel București privind stabilirea instanței competente în a judeca procesele class action ANPC versus bănci, decizii demolate prin Recursul în Interesul Legii solicitat de aceeași Curte de Apel București (http://www.juridice.ro/423961/ril-admis-procesele-anpc-vs-bănci.html). Pentru faptul că dosarele au fost judecate în CONTENCIOS, efectul ERGA OMNES nu este susținut prin pedepse pentru neaplicarea sentințelor nici de Legea 553/2004 nici de art. 287 din Noul Cod Penal (Legea 286/2009).

- SOLICITĂM SESIZAREA DIN OFICIU a DIICOT pentru a cerceta dacă existau sumele în CHF, în conturile băncilor, la momentul creditării a sute de mii de cetățeni români cu acest instrument financiar, pentru a cerceta prejudicierea statului român prin externalizarea creditelor în franci elvețieni către entități din afara României. 

- SOLICITĂM SESIZAREA DIN OFICIU a DNA și DIICOT pentru a cerceta activitatea domnului Constantin Cerbulescu, care prin binecunoscuta corespondență purtată cu Asociația Română a Băncilor în anul 2010 a permis acestora majorarea marjelor fixe ale băncilor din dobânzile practicate în contractele de credit. 
Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea (chiar și băncile)!