Incapacitatea bancilor si autoritatilor de a rezolva, de-a lungul anilor trecuti, problemele clientilor afectati de criza, inclusiv clauzele abuzive si creditele in franci elvetieni, a permis succesul facil al unor avocati antrenati in nenumarate procese impotriva bancilor, precum si initiative legislative propuliste, precum darea in plata si conversia creditelor in franci la cursul din data acordarii.
Respectivele legi, in special cea a darii in plata, isi fac acum resimtite tot mai acut efectele, din pacate negative, dupa cum estimau bancherii si reprezentantii BNR, asupra creditarii noi, mai putin in privinta protectiei consumatorilor, dupa cum intentionau initiatorii legii.
Astfel, in timp ce numarul cazurilor de dare in plata este neasteptat de mic, de ordinul a catorva mii, dupa cum dezvaluia recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, multi fiind dintre cei care nu au aveau probleme cu plata ratelor, efectele cu impact mult mai mare se produc asupra creditarii noi.
Plafonul de garantii alocat programului Prima Casa pentru acest an a fost epuizat inca de acum doua luni de mari banci, precum BCR, Banca Transilvania sau ING, chiar si in urma suplimentarii plafonului de catre Guvern cu o jumatate de miliard de lei, dupa ce multi oameni s-au inghesuit sa mai apuce acest tip de credit, foarte accesibil, datorita avansului de doar 5% si a marjei de dobanda de numai 2% plus ROBOR la 3 luni, in contextul in care aproape toate bancile au majorat avansul la creditele ipotecare standard de la 15% la 30% sau chiar 40%, din cauza legii privind darea in plata.
In aceste conditii, programul Prima Casa a ramas singura optiune in special pentru tinerii care nu dispun de bani pentru avansul necesar la un credit ipotecar standard, tocmai in anul in care Guvernul a injumatatit garantiile pentru Prima Casa, cu scopul ca treptat sa renunte la acest program, gandit initial doar pentru perioada de criza.
"Nu mai avem Prima Casa, va oferim un credit ipotecar clasic"
Acum, insa, se pare ca avem un nou tip de criza, si anume instabilitatea legislativa, dupa cum o numesc functionarii institutiilor publice si bancherii, astfel ca Prima Casa s-ar putea dovedi un drog de care vom scapa mai greu decat credeam.
Cert este ca deja sunt destui oameni cu dosarele de credit Prima Casa blocate la bancile mari care si-au epuizat plafoanele, iar si mai multi nici macar nu mai pot sa aplice pentru un nou imprumut.
Cum iesim din acest blocaj? Ce se va intampla cu programul Prima Casa din toamna? i-am intrebat pe reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), care au organizat astazi o conferinta de presa cu tema “Creditarea economiei reale si impactul legislatiei”.
Sergiu Oprescu, seful ARB: “As putea si eu sa intreb ce se va intampla cu intiativele legislative privind Prima Casa? Pentru ca ele sunt corelate. Nu puteti avea certitudine dintr-o singura parte (bancile), care asteapta sa vada ce se va intampla cu noile initiative legislative care abordeaza problema Prima Casa. Asadar, vrem mai multa predictibilitate, vrem sa stim daca programul continua, daca se doreste modificarea programului din punct de vedere politic (legislativ) si daca aceasta modificare va avea un impact asupra riscului, la nivelul sistemului bancar sau al statului.”
Recent, acelasi parlamentar care a initiat legea darii in plata, deputatul PNL Daniel Zamfir, influentat de avocatul Gheorghe Piperea, un acerb critic al sistemului bancar, a propus o noua lege care interzice bancilor sa-i execute silit pe detinatorii de credite Prima Casa.
Exista un risc ca programul Prima Casa sa nu mai continue iar bancile sa nu mai fie interesate de el, in contextul noilor riscuri create de instabilitatea legislativa? Sau care ar fi solutia?
Luminita Runcan, Banca Transilvania: “Solutia este ca clientii sa apeleze la produse de creditare similare. Este o solutie pe care deja o avem pe masa pentru clientii nostri. Intr-adevar, sunt diferente intre produse, evident, dar exista o alternativa.”
Ministerul Finantelor a anuntat recent ca mai exista garantii Prima Casa de doar 280 milioane lei, care urmeaza a fi redistribuite catre bancile mai mari care au epuizat demult fondurile, insa nu a anuntat daca are de gand sa majoreze din nou plafonul pentru acest an, desi a cerut bancilor o estimare a nevoilor de garantii. Anca Dragu, ministrul Finantelor, a precizat doar ca va face o analiza a programului Prima Casa si se va consulta cu bancile.
Recent s-a vorbit despre o posibila majorare a avansului de 5% la Prima Casa, pentru a se reechilibra cresterea avansului la creditele standard, insa Anca Dragu a declarat ca programul nu va fi modificat.
In acelasi timp, se pare ca unele banci iau in considerare reducerea avansului, dupa ce au vazut ca majorarea acestuia afecteaza cererea de credite iar viitorul programului Prima Casa este incert.
ARB: riscam o furtuna perfecta in sistemul bancar
Prima concluzie a prezentarii ARB avand ca tema creditarea economiei reale a fost ca “trebuie tratate cu responsabilitate maxima toate initiativele legislative care afecteaza stabilitatea financiara, altfel riscam un scenariu de tip “furtuna perfecta” in sistemul bancar romanesc. Legile care conduc la restrictionarea accesului la credite au un impact direct pe cresterea economica a Romaniei”.
Si asta in conditiile in care tara noastra are cel mai redus nivel de intermediere financiara, ponderea creditului neguvernamental in Produsul Intern Brut (PIB) fiind de doar 29%, comparativ u 36% in Ungaria, 53% in Polonia, 55% in Cehia, 56% in Bulgaria, media zonei euro fiind 101%.
Nivelul scazut de intermediere financiara ofera Romaniei un potential ridicat de crestere a PIB, prin expansiunea creditului neguvernamental, este o alta concluzie a ARB.
In acelasi timp, ARB precizeaza ca "ratele dobanzilor la credite au atins valori minime istorice, in contextul dobanzilor scazute la nivel global, de aceea trebuie luat in calcul riscul majorarii dobanzilor asupra neperformantei viitoare a unor clase de active".
S-a produs hazard moral
Un alt efect negativ al recentelor initiative legislative, in special al legii privind darea in plata, este hazardul moral, adica influentarea comportamentului altor clienti, care nu sunt vizati direct de lege.
Mugur Isarescu s-a aratat deja ingrijorat ca multi dintre cei care au apelat la darea in plata nu aveau probleme cu plata ratelor, desi legea ar fi trebuit sa vina in sprijinul celor care nu-si pot rambursa creditele.
De asemenea, bancherii spun ca deja se observa o crestere a ratei de neperformanta, ca efect al recentelor initiative legislative de protectie a consumatorilor.
“Vedem o crestere a ratei de neperformanta pe anumite categorii de clienti, care nu se justifica altfel decat ca efect al acestor initiative legislative, care le dau speranta ca vor fi iertati de la plata datoriilor”, a spus Sergiu Oprescu, seful ARB, pentru Bancherul.ro.
De altfel, a doua concluzie a prezentarii ARB este urmatoarea: "Rata creditelor neperformante potrivit definitiei ABE a scazut la 13,11% in luna aprilie 2016 si este posibil sa scada sub 10% intr-un orizont apropiat de timp. Sunt necesare masuri pentru incurajarea disciplinei financiare, disciplinei contractuale si a discipliniei de plata.
Cine are dreptate?
Bancherii au dreptate, fara indoiala, in aceasta privinta. Nu este normal ca o lege menita a-i proteja pe clientii care au deja credite si nu le pot plati, riscand sa piarda casa, sa afecteze productia de noi credite, de care este evident ca avem atata nevoie.
Pe de alta parte, bancherii par a se adapta foarte greu noilor realitati, cu un mediu mult mai instabil, impredictibil si mai ales favorabil protectiei consumatorilor.
ARB si alti bancheri ar trebui, in consecinta, sa-si schimbe putin, daca nu mai mult, abordarea, atat in privinta discursului, dar si in privinta produselor si serviciilor bancare oferite.
Mai exact, ei ar trebui sa se adapteze rapid noii realitati cu credite ipotecare ce pot fi date in plata si sa se concentreze pe alte solutii de creditare si servicii bancare, de care de asemenea este nevoie, poate chiar mai mult, cum ar fi finantarea micilor si marilor intreprinzatori.
Vezi in CLUBUL BANCHERILOR alte declaratii ale reprezentantilor ARB
