BNR a adoptat un set de masuri, incepand din 2013, in vederea reducerii volumului de credite neperformante din bilanturilor bancilor, care demonstreaza ca in perioada respectiva nici guvernanta corporativa a bancilor, nici institutiile specializate pentru predarea cu fidelitate a situatiei financiare a bancilor din bilant (cele patru mari firme de audit: Deloitte, KPMG, PwC si EY) nu au functionat suficient de bine, motiv pentru care a fost nevoie de interventia statului, prin organismul sau de supraveghere a bancilor, BNR, spune Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR responsabil de supravegherea bancilor.

Masurile luate de BNR au fost urmatoarele:

- in 2013, BNR a impus un audit extern ventru evaluarea garantiilor aferente creditelor;

- in 2014 a reglementat scoaterea creditelor neperformante in afara bilanturilor (write-off), cu mentinerea drepturilor contractuale ale bancilor de a urmari in continuare recuperarea datoriilor. De asemenea, BNR a emis un set de recomandari pentru scoaterea din bilanturi a creditelor neperformante acoperite integral de provizioane, acoperirea integrala cu provizioane a creditelor cu intarzieri de peste un an si provizionarea a minim 90% a creditelor pentru firmele in insolventa, precum si un audit extern pentru determinarea volumelor de provizioane in urma reevaluarii garantiilor;

- in 2015 a avut loc o a treia revizuirie a evaluarii garantiilor

- in 2016 BNR a recomandat bancilor provizioanarea integrala a creditelor neperformante negarantate cu intarzieri de peste 180 de zile, urmata de scoaterea acestora din bilanturi.

Georgescu a explicat si de ce nu au functionat bine bancile si restul actorilor din piata bancara:

“Vedeti, aici totul este concentrat pe provizionare, adica sa-si faci rezerve, care inseamna cheltuieli, aferente unor active devenite mai riscante dupa anumiti parametri, nu in mod subiectiv. In cadrul bancilor exista persoane specializate care realizeaza lunar provizioanarea activelor in functie de gradul de risc. Criteriul (de provizioanare) este cel al judecatii profesionale. Pe de alta parte exista auditul intern, care verifica si acest obiectiv, exista consiliul de administratie, consiliul de supraveghere, acolo unde se inregistreaza o guvenanta corporativa duala. Dupa aceea, in afara bancilor exista auditorii care au norme internationale si exista evaluatorii. Toate aceste categorii de actori de pe piata bancara, spun eu, nu s-au comportat foarte exigent raportat la prevederile legale in materie, pentru ca pe de o parte judecata profesionala la a proviziona, elimina din bilant si a urmari in continuare debitorul presupunea prudenta. Si atunci bancile, managementul lor, actionarii lor, se aflau intre Scila si Caribda: pe de o parte prudenta, pe de alta parte interesul si presiunea pentru profit. Iar intre prudenta si profit, ce credeti ca au ales bancile? Prudenta? Nu, profitul. E normal, pentru ca de aceea au intrat pe piata. Dar atunci cand aceasta inclinatie spre prea mult profit si spre ignorarea ignorarea inrautatirii calitatii bilanturilor duce la consecinte negative pentru sistemul bancar, autoritatea de supraveghere, de reglementare, cea care se ocupa de stabilitatea financiara a sistemului bancar (BNR), intervine. Si a intervenit prin masuri si recomandari. Le-a recomandat, intr-adevar, bancilor, mai degraba le-a indemnat sa se comporte mai responsabil. Si atunci ele au fost relativ disciplinate, au facut mai multe provizioane, au inregistrat pierderi, au mai adus capital, si astfel situatia s-a echilibrat. Dar, repet, nu in mod natural, asa cum scrie in multe carti, prin functionarea mecanismelor pietei si institutiilor acesteia, ci prin interventia statului, in cazul de fata prin autoritatea de supraveghere.”

Ca urmare a acestei interventii, a precizat Georgescu, rata creditelor neperformante a scazut de la 22% in 2013 la 15,3% in septembrie 2014 si 13,5% in prezent, conform standardelor EBA, iar volumul creditelor neperformante s-a redus cu 27%, echivalentul a 12 miliarde lei, ceea ce dovedeste eficienta masurilor BNR.

In mod surprinzator, firmele detin mai multe credite neperformante decat persoanele fizice desi volumele de credite sunt echilibrate: 37% din volumul total de active ale bancilor sunt credite pentru firme, iar 39% sunt creditele pentru populatie.

Firmele au de trei ori mai multe credite neperformante decat persoanele fizice. Rata creditelor neperformante in cazul firmelor este de 26%, fata de doar 9% la populatie.

“Este un semn clar al indiscipliniei financiare din economie”, considera Georgescu.

Vezi aici prezentarea lui Georgescu