Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a adoptat astazi o strategie de calmare a spiritelor si de diluare a potentialelor efecte privind legea darii in plata, explicand ce au vrut sa spuna reprezentantii BNR prin riscul sistemic si impactul puternic al legii asupra unei banci.

In acelasi timp, el a tinut a precizeze ca opinia BNR privind legea darii in plata nu s-a schimbat si mentine propunerea ca legea sa nu intre in conflict cu Codul Civil si legislatia bancara. "Acestea raman valabile, nu am carmuit nici la stanga, nici la dreapta", a spus guvernatorul.

“De asemenea, sunt valabile si opiniile privind impactul probabil al legii”, a spus guvernatorul Isarescu, in cadrul conferintei de la BNR de prezentare a raportului privind inflatia.

Noutatea, a adaugat el, este ca “legea a fost aprobata, iar legile trebuie sa fie aplicate, deci nu mai avem ce discuta si trebuie sa evaluam impactul in noile conditii, a carui dominanta este incertitudinile, bazandu-ne pe opiniile juristilor si ale bancherilor din piata, pe faptul ca noi nu vedem exact care va fi reactia debitorilor si pe cateva interpretari greu de clarificat ale textului legii.”

Mugur Isarescu a precizat ca incertitudinea indusa de lege inseamna descurajarea creditului, aici probabilitatea fiind destul de ridicata, avand ca efect scaderea cresterii economice.

“A doua chestiune cu probabilitate ridicata este reactia bancilor, care au anuntat ca vor contesta legea, si si-au schimbat criteriile de acordare a creditelor. Toate acestea duc spre o crestere mult atenuata a creditarii. De aceea noi am spus ca trebuie sa mai asteptam pentru a vedea cu mai mare claritate viitorul. Dar nu puteam in prognozele noastre de inflatie sa nu tinem cont de aceste lucruri, si anume ca anumiti factori vor duce in mod clar la incetinirea creditarii, se observa deja, si pe cale de consecinta la o crestere economica ceva mai scazuta pentru viitor. Aceste elemente sunt cuprinse in revizuirea in jos a deviatiei PIB ca urmare a efectelor probabile ale implementarii legii privind darea in plata”, a adaugat guvernatorul BNR.

"Cand am spus risc sistemic, ne-am referit la toate initiativele legislative"

Guvernatorul a mai precizat, in raspunsul la intrebarea Bancherul.ro, ca atunci cand reprezentantii BNR au vorbit de un risc sistemic, nu s-au referit doar la legea darii in plata, ci la toate initiativele legislative si efectele acestora.

Bancherul.ro: Ati facut un studiu de impact privind bancile care ar putea fi afectate de legea darii in plata? Exista un risc sistemic sau o banca impactata foarte puternic?

Mugur Isarescu: Nu, nu putem sa spunem acest lucru. Fiecare banca isi va face socotelile. Si pentru ca se insista pe aceasta chestiune, dati-mi voi sa fac cateva precizari. Noi cand am vorbit de risc sistemic, nu ne-am referit doar la aceasta lege, ci la initiativele legislative, care sunt mai multe, din domeniul financiar-bancar, si am dat exemplul acestei legi. De asemenea, riscul nu se concentreaza doar pe un astfel de eveniment, ca o banca intra sau nu in dificultati. Riscul se refera la schimbarea climatului, la creditare, la increderea investitorilor straini, a bancherilor, deci este o definitie mult mai mare in ceea ce priveste riscul. In al treilea rand, un risc nu trebuie neaparat sa se materializeze. Dati-mi voie sa folosesc acest limbaj, poate se a intelege mai bine: noi nu suntem aici sa cobim. Nici nu vrem. Nu dorim catusi de putin ca aceste riscuri sa se materializeze. Faptul ca le prezentam opiniei publice este de datoria noastra. Si in acest fel, solicitam celor in drept sa ia masuri de contracarare (a riscurilor). De exemplu, in cazul de fata (legea darii in plata) bancile au trecut la masuri de contracarare privind cerintele de capital, privind provizionarea.

Revenind la intrebarea dumneavoastra, nu avem nicio evaluare in plus. Stiu despre turbulenta creata de o intrebare la care a fost nevoit sa raspunda un director din Banca Nationala. A fost intrebat daca intrevede vreo banca cu probleme si a spus ca da, s-ar putea sa fie una. Mai mult de atat nu putem sa spunem si nici nu dorim sa spunem si credem ca toate bancile vor lua masurile necesare pentru a contracara (efectele legii darii in plata). Deci chiar v-as ruga sa nu insistati pe astfel de intrebari, pentru ca pe de o parte nu avem ce sa spunem, iar pe de alta parte nu vrem sa dovedim ca nu stim cum sa lucram cu aceasta notiune in problema riscurilor. Nu este o prognoza, ca sa spunem asa, ca in mod sigur se va intampla ceva. Exact ca la o bulina rosie pusa pe o cladire, desi nici comparatia asta nu e fericita. Nu inseamna ca acea cladire se va darama. Este vorba de o evaluare de risc. Revin: cand am spus risc sistemic, ne-am referit la toate initiativele legislative in domeniu si la maniera in care intrevedem ca vor reactiona creditorii nostri internationali. Nu trebuie sa-i comentam noi, o sa apara ei curand. Unii au si aparut cu comentariile necesare, prin scrisori... Si inca un cuvant...nu vrem sa-i influentam noi, sa zica de rau. Rolul nostru este sa atenuam lucrurile si incercam sa indeplinim acest rol pe toate caile posibile, inclusiv prin calmarea spiritelor.”

Cum vor proviziona bancile creditele afectate de legea darii in plata

Intrebat care va fi regimul de provizionare al bancilor la creditele ipotecare afectate de legea darii in plata, odata cu intrarea acesteia in vigoare de vineri, 13 mai, guvernatorul Isarescu a raspuns:

“El va fi definit cu societatile de audit, inteleg ca bancile au inceput sa discute cu societatile de audit. Inteleg de asemenea din rapoartele interne ale bancii Nationale ca cele patru mari societati de audit au aici o pozitie comuna si ca, asa cum am facut si noi, multe banci se duc spre ceea ce se numeste “loss event”, adica eveniment care produce pierdere, care te obliga la provizionare mai mare si la cerinte de capital (suplimentare). De asemenea, multe banci se duc spre Regulamentul 575 al Uniunii Europene, care are cateva articole care se refera la astfel de posibilitati in care o garantie, un credit, este pus sub semnul intrebarii. Mai mult de atat nu putem sa spunem si cred ca intrebarea trebuie sa se adreseze in primul rand bancilor. Fiecare va actiona in functie de doi sau trei factori principali: care este portofoliul de credite, care este relatia cu aceste credite ipotecare afectate de lege si care va fi comportamentul debitorilor.”

Despre legea privind conversia creditelor in CHF

Bancherul.ro: In Parlament se reiau discutiile cu privire la legea conversiei creditelor in franci la cursul din data acordarii creditelor, de data aceasta. Anul trecut ati fost in Parlament, ati expus acolo o analiza detaliata. Ce credeti ca s-ar putea intampla acum dupa succesul legii darii in plata cu aceasta noua problema?

Mugur Isarescu: "Ne-ar fi foarte greu sa facem o prognoza. Daca vom fi chemati in Parlament, asa cum am facut si in trecut, in baza prerogativelor noastre, ne vom spune punctul de vedere. Nu vedem deosebiri fata de ce am spus in trecut. Nu uitati ca Banca Nationala nu are initiativa legislativa. In linii mari vom spune ceea ce ne obliga legea sa spunem: ca suntem in Europa, am facut eforturi mari ca sa intram in Europa, suntem in sistemul bancilor centrale europene, am facut si pentru asta eforturi mari, am dat examene, nu suntem cotati rau in sistemul central al bancilor europene si trebuie sa respectam si noi, ca si legea romana, legile europene, daca vrem sa ramanem acolo. Daca avem alte optiuni, ele trebuie spuse. Cam asta vom spune si asta intrevedem. Concret, in functie de cum evolueaza lucrurile."