Creditele in franci elvetieni (CHF) acordate de banci persoanelor fizice au scazut in luna martie cu echivalentul a aproximativ 544 milioane lei (132 milioane franci) comparativ cu luna februarie, la un total de 6,4 miliarde lei, datorita conversiei acestora in credite in lei, in cadrul ofertelor derulate de o serie de banci, precum OTP Bank, Raiffeisen Bank sau Bancpost.

Tot cu o jumatate de miliard de lei s-a diminuat soldul creditelor in franci si in luna februarie, conform ultimelor statistici publicate de BNR, unde creditele in franci se regasesc, in marea majoritate, in categoria altor valute, unde se incadreaza si creditele in dolari, dar a caror pondere este nesemnificativa, in jurul a doar 100 milioane lei.

Pe parcursul ultimelor patru luni, in perioada decembrie 2015-martie 2016, volumul creditelor in CHF a scazut in total cu echivalentul a 1,6 miliarde lei, de la 8,1 la 6,5 miliarde lei.

In decembrie 2008, in momentul izbucnirii crizei financiare, existau credite in CHF de 12,4 miliarde lei, al caror volum a urcat in urmatorii ani si pana la 14,2 miliarde lei, pe fondul repatrierilor imprumuturilor cesionate de banci catre entitati straine sau catre bancile-mama din alte tari europene.

In aceste conditii, in urma cu trei ani, in martie 2013 volumul de credite in CHF era in valoare de 12,5 miliarde lei, acelasi nivel ca in momentul izbucnirii crizei, din urma cu peste 7 ani.

Din 2013, volumul creditelor in franci a inceput sa scada sistematic, pana la 11 miliarde euro in ianuarie 2015, in momentul reizbucnirii crizei francului, odata cu o noua apreciere puternica a monedei elvetiene, de la 3,7 lei la 4,5 lei pentru un franc, ulterior stabilizandu-se la 4,1 lei/CHF, nivel mentinut pana in prezent.

In acel moment s-a pus problema si la noi a conversiei creditelor in franci la un curs mai mic decat cel la care s-a ajuns atunci, de peste 4,5 lei pentru un franc, dublu fata de nivelul de 2 lei din anii 2007-2008, cand s-au acordat majoritatea creditelor.

Un proiect de lege initiat de parlamentarii PSD, in frunte cu deputata Ana Birchall, prevedea conversia creditelor in CHF fara costuri suplimentare, la un curs de schimb mediu intre nivelul din prezent si cel din momentul acordarii creditelor.

Propunerea a provocat reactia violenta a BNR, cu Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor, avertizand ca exista riscul ca unele banci sa dea faliment daca ar fi nevoie sa faca coversia creditelor in CHF in conditiile propunse la acel moment. (vezi aici declaratiile)

De asemenea, conducerea BNR, in frunte cu Mugur Isarescu, s-a prezentat la Parlament pentru a-i convinge pe deputati sa renunte la initiativa. (vezi aici detalii)

Insa delegatia FMI, cu care Romania inca avea atunci un acord, a fost cea care a impus se pare deputatilor, cu care a discutat cu usile inchise, fara a a se permite pezenta jurnalistilor, sa renunte la proiect, despre care nu s-a mai auzit de atunci.

Pana luna trecuta, cand acelasi Nicolae Cinteza anunta la BNR ca in Parlament se discuta iar un proiect de lege care prevede conversia la cursul din data acordarii creditelor.

In acelasi timp, Ana Birchall si-a adus aminte de propriul proiect de anul trecut, pe care l-a reactivat in comisia juridica din Camera Deputatilor.

Alegerile urmeaza in acest final de an, Romania nu mai are acord cu FMI, iar bancile si BNR se afla sub o presiune critica tot mai intensa, care a culminat cu adoptarea legii privind darea in plata a caselor ipotecate.

Astfel ca parlamentarii care au castigat capital politic de pe urma acestei legi, si cei invidiosi pe ei, vor colabora din nou pentru adoptarea unei noi legi populiste. 

Drept la replica Ana Birchall

Dupa publicarea acestui articol, deputata PSD, Ana Birchall, ne-a trimis, in data de 3 mai 2016, un drept la replica, pe care-l publicam mai jos, integral:

"Articolul apărut pe site-ul dumneavoastră, cu titlul “Creditele in franci elvetieni (CHF) au scazut cu o jumatate de miliard de lei in martie, la 6,4 miliarde lei in total, dar ar putea disparea cu totul in acest an, daca se aproba legea privind conversia in lei”, conţine un comentariu nedrept privind activitatea mea în calitate de iniţiatoare a proiectului de lege pentru conversia creditelor.

Astfel, vă aduc la cunoștință că, încă din data de 8 septembrie 2015, am prezentat colegelor şi colegilor mei din Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților o informare privind răspunsul principalelor instituţii bancare la solicitarea oficială pe care le-am adresat-o în iulie 2015, în legătură cu situația creditelor în franci elvețieni.

Comisia pentru buget a hotărât atunci punerea pe ordinea de zi a proiectului privind conversia creditelor, fără însă a îl supune la vot.

Din păcate, băncile au întârziat să propună soluții viabile prin care să împartă povara fiscală între creditor și debitor, iar plângerile din partea celor aflați în situația dificilă de a nu-și mai putea plăti creditele din cauza ratelor majorate au continuat să se înmulțească.

Am reluat de mai multe ori, inclusiv pe parcursul acestei sesiuni parlamentare, cererea mea de a repune pe ordinea de zi a Comisiei proiectul de lege privind conversia creditelor, lucru care pot fi foarte uşor verificat, și am susținut că Parlamentul trebuie să se implice și să găsească o soluție legislativă pentru a pune capăt crizei francilor elveţieni.

Sper ca pe viitor să avem un dialog, astfel încât cititorii dumneavoastră să fie informaţi corect, mai ales că acest proiect este foarte așteptat în contextul crizei francului elvețian."