Legea darii in plata s-a intors la presedintele Klaus Iohannis, dupa ce acesta a trimis-o spre reexaminare Parlamentului, la finalul anului trecut, fara a fi modificate doua dintre cele mai criticate aspecte ale sale: aplicarea retroactiva pentru creditele in derulare si stabilirea unor criterii sociale obiective pentru beneficiarii legii.

Ramane de vazut, in aceste conditii, daca presedintele o va promulga sa o va trimite la Curtea Constitutionala, asa cum a fost rugat de catre Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

In cererea de reexaminare se precizau urmatoarele:

Soluția prevăzută la art. 11 din lege nu se corelează nici cu opțiunea formulată de legiuitor odată cu adoptarea Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil în ceea ce privește aplicarea în timp a legii ce guvernează contractul de credit.

Astfel, art.3 din Legea nr. 71/2011 prevede că: „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”, iar art. 102 alin. (1) stipulează: „contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.”

Din analiza celor două prevederi se poate observa că soluția de ultraactivitate a legii vechi, aleasă de legiuitor în anul 2011, pentru facta pendentia și pentru elementele contractului ce au individualitate proprie este fără echivoc.

Fără a contesta posibilitatea legiuitorului de a exprima o altă opțiune cu privire la aplicarea legii în timp pentru contractele de credit în derulare, considerăm că această soluție trebuie expres înscrisă în conținutul legii noi. Pentru a nu genera interpretări diferite în practică, apreciem că Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite trebuie să cuprindă prevederi și în acest sens.”

Presedintele Iohannis a contestat si faptul ca legea nu prevede conditiile obiective pentru beneficiarii acesteia:

“Art. 4 din lege stabilește condițiile în care operează darea în plată, fără a fi avută în vedere vreo condiție obiectivă ce ar putea să justifice situația debitorului, a cărui obligație a devenit excesiv de oneroasă din cauza unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă executarea întocmai a prestației caracteristice.

Se derogă astfel de la regimul juridic al impreviziunii, reglementat la art. 1271 din Codul Civil, cu consecințe directe asupra securității raporturilor juridice. Menționăm că art. 1271 din Codul civil acoperă în prezent ipoteza avută în vedere de inițiator în expunerea de motive, respectiv creșterea costurilor executării propriei obligații. În acest caz, instanța de judecată are posibilitatea de a aprecia în concret adaptarea contractului ori încetarea acestuia prin raportare la anumite condiții obiective.

Altfel spus, chiar și fără reglementarea trimisă la promulgare, pentru contractele încheiate sub imperiul Codului civil instanțele pot revizui contractele, asigurându-se astfel restabilirea echilibrului contractual. În lipsa unor condiții obiective, darea în plată urmează a se aplica oricărei persoane, indiferent de venituri și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință sau nu și independent de situația locativă a debitorului, indiferent dacă locuiește efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative.

Totodată, soluția avută în vedere de lege pare inechitabilă în raport cu situația în care debitorul ar mai deține și alte bunuri imobile sau chiar mobile de o valoare însemnată.”

Parlamentarii au introdus doar doua criterii pentru selectia beneficiarilor legii: valoarea creditului de maxim 250.000 de euro si ipoteca sa fie un imobil cu destinatie o locuinta.

In consecinta, bancherii s-au declarat in continuare nemultumiti de a doua varianta a legii, astfel ca au cerut presedintelui Iohannis sa recurga la ultima sa alternativa de a se impotrivi promulgarii acesteia, si anume contestatia la Curtea Constitutionala.

"În viziunea comunității bancare legea este neconstituțională din multiple perspective care țin de incompatibilitatea legii cu Constituția, încălcări ale principiului neretroactivității, ale principiului previzibilității și accesibilității normei legale (ale principiului libertății economice și ale principiului garantării proprietății), dar și de antinomiile legii cu dreptul civil și dreptul comun de procedură", se arată în scrisoarea ARB trimisa presedintelui.

Comunitatea bancară mai precizează că, prin schimbarea bunului din garanție ca mijloc de plată cu efect liberatoriu, va trebui verificat dacă nu se încalcă principiul securității juridice, aspect sancționat în repetate rânduri de Curtea de Justiție a Comunității Europene.

Legea a mai suferit si alte modificari in urma reexaminarii solicitate de presedintele Iohannis, cea mai importanta fiind excluderea programului Prima Casa.

Prima problema sesizata de presedintele Romaniei la legea privind darea in plata este confuzia de ordin terminologic. Astfel, art. 2 din lege spune ca dispozitiile sale se coroboreaza cu alte legi, inclusiv cu Legea nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, cand de fapt este vorba de o derogare, nu o coroborare. Aspect nebagat in seama de parlamentari, care nu au modificat respectivul articol. Cu toate ca presedintele a avertizat ca nu este vorba doar de o problema semantica ci poate avea consecinte sub aspectul valorificarii unor drepturi si nu se justifica sub aspectul urgentei.

A doua critica se refera la prevederile art.6, care ar trebuie modificat astfel incat legea sa faca referire la data primirii notificarii privind darea in plata, nu la cea a comunicarii, iar dreptul creditorului sa fie suspendat, nu stins. Presedintele s-a opus, de asemenea, si prevederii potrivit careia garantul are dreptul sa stinga creanta debitorului principal. Parlamentarii au ascultat toate recomandarile presedintelui, atat in privinda notificarii, cat si a suspendarii dreptului creditorului, precum si dreptul garantului de stinge creanta, adaugand in lege ca poate face asta doar cu acordul consumatorului principal. Deputatii nu au luat in seama insa sugestia presedintelui de a introduce posibilitatea debitorului de a se opune procedurii demarate de garantul sau.

A treia problema sesizata de presedinte se refera la termenul in care creditorul poate contesta notificarea procedurii de dare in plata, in termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, termen ce ar trebui sa curga din momentul primirii notificarii, aspect pe care parlamentarii nu l-au modificat.

Presedintele s-a opus, de asemenea, articolului 7 din lege, considerand ca termenul de 10 zile de solutionare a contestatiei creditorului de catre instanta de judecata este prea scurt, putand sa duca la disfunctionalitati in activitatea instantelor, cu atat mai mult cu cat procedurile privind contractul de credit sunt suspendate. Aspectul a fost insusit de parlamentari, care au eliminat termenul de 10 zile.