BNR a identificat, in premiera, riscul sever pentru sectorul bancar, in raportul de stabilitate financiara prezentat astazi, din cauza legii darii in plata si altor initiative legislative discutate de Parlament, precum conversia creditelor in franci elvetieni, a declarat, cu putine momente in urma, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Mugur Isarescu:

“Fata de raportul precedent, in actualul raport se mentin cele 6 riscuri identificate atunci, la care adauga doua riscuri noi: un risc sistemic sever, care se refera la cadrul legislativ incert si, adaugam noi, impredictibil, in domeniul financiar-bancar. Si mai avem in plus un risc sistemic ridicat, posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana.

Un scurt comentariu: BNR identifica pentru prima oara in Romania un risc sistemic sever. In ultimele 6 luni s-au intensificat initiativele legislative care-si propun sa reglementeze domeniul financiar-bancar, prin interventia retroactiva in contractele incheiate intre banci si clienti. Legea privind darea in plata este cea mai cunoscuta initiativa de acest gen”, a spus Isarescu.

La reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamentele care corecteaza o parte din problemele semnalate, dar chestiunea de fond o reprezinta, pe de o parte, retroactivitatea legii, care se mentine, iar pe de alta parte stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ. In plus, am luat aceasta decizie, sa consideram ca toate propunerile privind un cadru legislativ in domeniul financiar-bancar se concentreaza intr-un risc sistemic sever, si pentru faptul ca stim ca exista si alte initiative legislative care pot afecta serios stabilitatea financiara, motivate in parte, este adevarat, si de faptul ca anul 2016 este an electoral. Dar aceasta este, desigur, o motivatie. Problema de fond ramane.

In ultimii 26 ani, Romania a facut reforme structurale ample, a legiferat dreptul de proprietate, a construit o economie functionala de piata, s-a deschis catre investitiile straine, inclusiv in sectorul bancar, a transpus si aplicat acquis-ul comunitar, poate uneori prea rapid, dar asta a fost istoria noastra. Aceste reforme, insa, s-au dovedit ca nu sunt ireversibile, si initiativele recente ne arata acest lucru. Putem motiva ca se intampla peste tot in Europa, dar asta nu ne da dreptul sa nu aratam cat de riscante, ca sa nu spun periculoase, sunt aceste tendinte. Anumite propuneri legislative recente risca sa incalce dreptul de proprietate, sa contrazica fundamentele repet, fundamentele unei economii de piata, principiile de baza ale unei economii de piata, sa creeze instabilitate, incertitudine, cu toata suita de probleme care deriva de aici.

In ultimul raport de stabilitate, publicat in octombrie 2015, BNR aprecia ca “nu se manifesta riscuri sistemice severe”, in harta riscurilor la adresa stabilitatii financiare. (vezi foto)

[1]

BNR mentiona atunci ca bancile se confrunta doar cu un risc sistemic ridicat, dar din cauze externe: “risc generat de incertitudini externe privind creșterea economică mondială, starea sistemului financiar internațional, posibila inversare a tendinței descendente a ratelor de dobândă pe plan internațional și modificări ale sentimentului investitorilor.”

Ciudat este ca in precedentul raport de stabilitate problema initiativelor legislative din Parlament nici macar nu era pomenita, cu toate ca anul trecut s-au discutat o serie de proiecte de lege, precum cea de conversie a creditelor in franci sau cea privind clauzele abuzive.

In raportul din acest an (vezi foto mai jos) exista, de asemenea, trei tipuri de riscuri sistemice ridicate, toate trei in crestere, fata de doua doua in raportul precedent, dintre care doar unul era in crestere.

[2]

Iata ce a mai declarat Mugur Isarescu:

"Imi permit sa dau un citat si din celebrul profesor Francis Fukuyama își încheie cea mai recentă carte, Ordinea politică și descompunerea politică, cu următorul avertisment: “Nimeni dintre cei care trăiesc într-o democrație liberală nu trebuie să se amăgească în legătură cu inevitabilitatea supraviețuirii acelei democrații. Nu există nici un instrument istoric automat care să facă progresul inevitabil, sau care să prevină descompunerea și derapajul. Democrațiile există și rezistă pentru că oamenii le doresc și sunt gata să se lupte pentru ele. Leadership-ul, capacitatea organizațională, și deseori chiar norocul sunt necesare pentru ca democrațiile să învingă.”

Adaug ca in urma cu doua zile Philipe de Mambriant a lecturat aici in aceasta sala si a spus cu alte cuvinte cam acelasi lucru concentrat pe ce se intampla in Europa, cu toate riscurile de rigoare.

Fundamentele democrației și economiei de piață nu se schimbă. Gândirea economică evoluează însă; așa cum spune Stanley Fischer, fost Director General Adjunct al FMI, fost Guvernator al Băncii Israelului și actual Vicepreședinte al Băncii Centrale din SUA, întrebările din manualele de economie sunt aceleași de acum 50 de ani, dar răspunsurile sunt total diferite. Astăzi vorbim pe plan internațional despre coborârea sub pragul zero al ratei dobânzii și despre stagnarea seculară – teme care acum 50 de ani sau chiar 20 de ani nici nu erau imaginate. Și rolul băncilor centrale cunoaște o evoluție. Criza financiară ne-a demonstrat că stabilitatea prețurilor nu mai este suficientă pentru a asigura stabilitatea financiară – o afirmație făcută de Sir Andrew Crockett în 2003, când era Director General al Băncii Reglementelor Internaționale, și reluată recent de Victor Constancio, Vicepreședinte al Băncii Centrale Europene.

Într-un astfel de mediu extern, trebuie să fim foarte atenți să vedem ce ramane, iar fundamentele unei economii de piata categoric trebuie sa ramana, ce se schimba cu adevarat, sa nu intram intr-un derapaj de gandire, sa nu promovam confuzia, care este extrem de periculoasa, si mai ales sa nu creăm vulnerabilități interne suplimentare, care sa se adauge la acest mediu extern in mari schimbari. Cum se spune in limbajul deja incetatenit, suntem deja in uncharted waters, ape inca necutreierate. Aceste riscuri sunt prezentate pe larg și discutate în Raport.

Permiteți-mi să închei citând un paragraf în aparență arid, dar plin de substanță, din Sinteza Raportului asupra Stabilității Financiare: “Consolidarea politicilor bugetare responsabile, prin asigurarea unei previzibilități sporite în materie de reglementare, precum și evitarea unui comportament prociclic al mix-ului de politici macroeconomice sunt elemente esențiale pentru menținerea echilibrelor economice și sprijinirea stabilității financiare în perioada următoare”. Și, aș adăuga eu, pentru o creștere economică sustenabilă, de durata, a economiei romanesti, pentru ca o crestere economica in conditii de instabilitate financiara este o crestere economica mai mult sau mai putin efemera. Se va intoarce o astfel de crestere economica chiar impotriva cresterii economice, intrucat corectiile devin inevitabile. Toate aceste aspecte au fost spuse de Banca Națională le afirmă de mai mult timp si incetam sa le mai spunem odata, vedem ca este foarte necesar."