Președintele CEC Bank, Radu Grațian Ghețea, și-a exprimat speranța că președintele Klaus Iohannis va trimite Curții Constituționale Legea dării în plată, dacă aceasta va fi aprobată de Parlament într-o formă care va dăuna sectorului bancar, transmite Agerpres.

"Am speranța că vor fi aduse amendamente. Am speranța că, dacă în lege vor rămâne lucruri grave, președintele va sesiza Curtea Constituțională", a spus Ghețea, care este și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor, în cadrul unei conferințe pe tema sectorului financiar din România.

"În ultimă instanță, dacă acest lucru nu se va întâmpla, la primele procese care vor apărea, băncile vor putea ridica excepții de neconstituționalitate, iar atunci Curtea Constituțională se va sesiza", a adăugat Ghețea.

Președintele țării, Klaus Iohannis a retrimis în Parlament spre reexaminare Legea dării în plată la finele anului trecut.

La începutul lunii martie, Senatul a adoptat proiectul legii. Senatorii au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului ''Prima casă'' și au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanței dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractul de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depășească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.

Proiectul legii dării în plată intră marți în dezbatere pe articole la Comisia juridică a Camerei Deputaților și cel mai probabil miercuri se va da raportul.

Săptămâna trecută, la finalul dezbaterilor generale pe această inițiativă legislativă, președintele comisiei, Bogdan Ciucă, a declarat că este nevoie de anumite clarificări în ce privește plafonul până la care pot fi aplicate prevederile legii și excluderea sau nu a programului "Prima Casă".

"Cred că ar trebui să ne concentrăm pe câteva teme. Prima ar fi viziunea de ansamblu — legea are caracter social sau discutăm de riscul contractual beneficiu-pierdere care există dintr-un contract pe care două sau mai multe părți îl încheie la un moment dat. Caracter social sau pur și simplu stabilim niște principii care sunt guvernate de înțelegerea dintre părți și, evident, de răspunderea pe care și-o asumă în raport cu beneficiul. Trebuie să stabilim, de asemenea, natura obiectului, dacă ne referim doar la case, doar la imobile ce reprezintă locuință, trebuie să ne referim la retroactivitate și aici aș ridica o problemă: retroactivitatea în raport de ce: de semnarea contractului sau ne referim din punct de vedere al momentului în care se aplică chiar și în contractele vechi", a explicat Ciucă.

Parlamentarii din comisie au putut depune până marți amendamente care să clarifice toate aceste chestiuni.