Fata de prima varianta intoarsa de la promulgare de presedintele Romaniei, Klaus Ionannis, legea Piperea privind darea in plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a suferit modificari destul de importante in Parlament, la prestiunile BNR si ale bancherilor.

Astfel, comisia juridica din Camera Deputatilor a stabilit ca legea nu se va aplica creditelor Prima Casa, care reprezinta peste 90% din totalul creditelor imobiliare.

De asemenea, s-au introdus doua conditii importante pentru beneficiarii legii: creditul ce poate fi anulat prin predarea casei catre banca nu poate fi mai mare de 250.000 de euro, iar destinatia acestuia trebuie sa fie o locuina sau un teren pentru locuinta, nu orice tip de imobil, precum spatiile comerciale.

Parlamentarii nu au fost de acord, insa, cu o cerinta sustinuta cu insistenta de catre BNR si bancheri, si anume ca legea sa se aplice doar cazurilor sociale, mai exact celor care nu-si pot achita ratele, care au devenit prea mari raportate la venituri, de exemplu peste 65% din venit, cum a sugerat banca centrala.

De altfel, bancherii s-au aratat dispusi sa-i trateze cu ingaduinta pe restantieri si sa nu-i dea afara din casa, ei precizand ca si in prezent fac acest lucru. Totusi, si numarul executarilor silite este destul de mare.

Statisticile prezentate de BNR arata ca exista aproximativ 5200 de proceduri de executare silita in derulare.

Reprezentantii BNR au mai declarat ca pana acum au fost doar 300 de executari silite finalizate, insa aceste date se refera doar la active (case si apartamente) preluate în patrimoniul propriu al bancilor în urma executărilor silite, nu la numarul executarilor finalizate, care ar trebui sa fie mult mai mare, de ordinul miilor.

Exista alte 17.500 de credite neperformante, cu intarzieri la plata de peste 90 de zile, ce risca a fi executate silit, din totalul celor 475.000 de credite imobiliare (174.160 de credite ipotecare, dintre care 160.000 tip Prima Casa, 155.012 credite pentru investitii imobiliare, 163.070 credite de consum cu garantii ipotecare).

Bancherii si-au argumentat, pe buna dreptate, cererea de aplicare a legii doar cazurilor sociale, pentru a fi exclusi dintre beneficiarii legii, considerata una de protectie sociala, cei care pot, dar nu vor sa-si achite datoriile.

Din acest motiv, bancile ar putea contesta in justitie solicitarile de dare in plata care nu respecta aceasta conditie, cu argumentul incalcarii dreptului la proprietate, consfintit de Constitutie. Un argument justificat, intrucat si datoriile (creantele) sunt drepturi de proprietate, adica banii bancii imprumutati clientilor, care pot profita de legea darii in plata pentru a scapa de datorii (hazard moral).

Doua posibile efecte ale legii, mai putin darea in plata

De altfel, procedura darii in plata stabilita de lege este una birocratica, ce ar putea avea cel putin doua efecte:

1. posibilitatea ca banca sa negocieze cu clientul conditii mai bune ale creditului inainte de a se ajunge la procedura in sine de dare in plata, ceea ce chiar initiatorii legii au declarat ca urmaresc, de fapt, in special pentru cei cu credite in franci elvetieni, ale caror datorii au crescut substantial din cauza aprecierii francului fata de leu;

2. insa in cazul in care banca nu este de acord sa-i ofere clientului concesii, cum este cazul celor care pot, dar nu vor sa-si achite creditele, procedura darii in plata va fi decisa in urma unor procese interminabile in justitie. De aceea se poate spune ca aplicarea legii este inca departe.

Iata procedura de dare in plata, conform formei adoptate de Senat, mentinuta si de comisia juridica din Camera Deputatilor:

- In vederea aplicarii acestei legi, consumatorul trimite creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care il informeaza ca a decis sa ii transmita dreptul de proprietate asupra imobilului in vederea stingerii datoriei izvorand din contractul de credit ipotecar, detaliind si conditiile de admisibilitate a cererii.

- In termen de 10 zile de la data comunicarii notificarii, creditorul (banca) poate contesta indeplinirea conditiilor de admisibilitate a procedurii de dare in plata.