Mugur Isarescu a continuat astazi lectiile de educatie financiara pe intelesul tuturor de la pupitrul BNR, explicand modul in care functioneaza o banca, pentru a clarifica o serie de confuzii, unele chiar gogomanii, aparute in contextul dezbaterilor privind legea darii in plata a caselor ipotecate.

Guvernatorul considera ca aceste confuzii, precum confundarea unei legi economice, cum este cea a cererii si ofertei, cu o lege de natura juridica, sunt atat de grave incat pot reprezenta un prim pas spre disolutia oricarei ordini de drept. Cu atat mai mult cu cat sunt exprimate de persoane cu doctorate in economie sau stiinte juridice.

Care e diferenta dintre o lege economica si una juridica

Mugur Isarescu: "Despre mult disputatul subiect al legii privind darea in plata, cum sa nu spui ca nu e o confuzie in societate, sau cel putin in media, daca o lege care a fost prezentata ca fiind sociala, dupa ce s-a vazut ca nu sunt 800 de mii de persoane care intra sub incidenta ei, ci doar 400 de mii, iar dintre acestea doar cateva mii sunt neperformante, devine o lege a dreptatii?! Pai daca e o lege a dreptatii, inseamna ca avem legi strambe, nu?! Apoi devine o lege a haiduciei, ceea ce e si mai interesant, intrucat in engleza haiducie inseamna outlaw, deci lege in afara legii. Dar cel mai tare e ca aceasta lege a devenit lege economica. Pai oameni buni! Domnule rector! Pe vremuri nu intrai la ASE daca nu stiai ca legile economice sunt legi obiective, ca actioneaza in afara vointei oamenilor, sunt precum legea gravitatiei, sau daca nu faceai distinctia clara dintre o lege juridica, emisa de Parlament, si una economica. Ba mai mult de atat, ca sa-mi vars naduful pe confuzie: ideea aceasta, gogomania aceasta cu legea economica o promoveaza chiar un tanar doctor! Categoric ajuns doctor printr-o eroare si sper ca se va corecta aceasta eroare. Iar in momentul in care am auzit-o (gogomania), se lasase o liniste totala, sper ca din cauza stuporii. Cum adica? Pai o sa spunem ca si legea cererii si ofertei, care e lege economica, e o lege care pe care o face Parlamentul sau altcineva, daca facem confuzia asta si continuam cu o asemenea discutie".

O gluma amara cu Antonescu

Mugur Isarescu: "Va spun acum si o gluma care circula demult printre aceste ziduri, ca  sa facem si putina istorie. In ultimele luni ale guvernului Antonescu, au inceput sa creasca preturile. Razboiul isi aducea jertfele la Bucuresti. Iar maresalul il suna pe un general si-l intreaba ce se intampla in piata, de ce au crescut preturile. Generalul a sunat aici, unde era atunci Ministerul Finantelor, de unde i se spune ca in piata actioneaza legea cererii si ofertei. Auzind asta, generalul a ordonat: aboliti-o! Eu cred ca asta nu este o gluma, pentru ca daca lasam astfel de confuzii sa persiste si sa fie invartite la nivelul societatii drept legi economice, maine aflam ca nu exista nicio legatura intre productivitate si salarii, iar poimaine, in baza acestei judecati, se da o lege in care se spune ca nivelul de trai din Romania trebuie sa-l depaseasca pe cel din Germania! Si atunci poate ne trezim. Nu trebuie sa uitam: confuzia este primul pas spre disolutia oricarei ordini de drept. Banca nationala nu stie acum ce pozitie sa ia fata de o lege despre care se spune ca e economica. Ultima chestie extrem de naravasa spune ca e mai mult decat o lege a dreptatii, este o lege a eliberarii din sclavie! Ce cred oamenii din exterior cand citesc asa ceva?!"

Bancile nu fac troc cu marfuri

Mugur Isarescu: "Al doilea lucru mi se pare si mai grav, si cred ca ARB-ul, bancile, au o mare parte de vina. O mare parte de vina! S-a uitat definitiv care sunt bazele activitatii bancare. Daca nu reusim sa spunem ca in momentul in care platesti in natura e ca si cum ai reveni la troc, si ca dupa cei cu cheile de la casa pot veni si cei cu cheile de la masina, cu frigiderul folosit un an, sa-l aduca inapoi in plata, facem un depozit de frigidere si masini de spalat in holul bancii, iar in partea cealalta si un tarc pentru animale...eu exagerez, bineinteles, dar avem cifele acestea extraordinare, dar avem paradoxul ca sunt contestate de cei care sunt in ofensiva asta, ne spun de dimineata pana seara ca banca nationala nu si-a facut datoria. Principala datorie a bancii nationale este sa asigure tarii o moneda stabila, credite din belsug, pentru cine poate sa ia credite, cu dobanzi rezonabile. In momentul in care atingi aceste obiective, avem alte sarcini, sa protejam...Despre activitatea bancara cred ca mai trebuie spus aici un lucru extrem de serios. Nu stiu cum vom reusi sa-l explicam in starea asta de confuzie, dar zic sa incepem."

Credeati ca o banca nu-si asuma riscuri?

Mugur Isarescu: "O ultima formula: bancile nu-si asuma riscurile. Si se toaca asta de dimineata pana seara. Se uita ca activitatea bancara, prin esenta ei este o activitate de risc. Tot ce face o banca este activitate de risc. In esenta, bancherul trebuie sa aiba grija ca de ochii din cap de depozitele pe care le are in primire. Acolo nu trebuie sa greseasca nicio clipa. Daca intarzie o singura ora cu rambursarea unui credit la scadenta sau la cerere, se creeaza panica! Iar banii aceia nu-i tine in seif, ii plaseaza. Si orice plasament inseamna un risc. Nu doar delincventa. Inseamna risc intrucat creditul inseamna o privire in viitor, si oricine poate sa greseasca aici. Il vad pe Dan Pascariu si trebuie sa spun ceva. El era presedintele ARB si noi am hotarat atunci sa punem un bilant de banca la intrarea in fiecare banca, sa inteleaga lumea ca banca nu foloseste banii ei, si nici capitalul, pe care-l tine exact ca sa acopere riscurile. Banca foloseste banii deponentilor si nu se poate juca cu ei. Ce poate sa fie decat o neintelegere a activitatii bancare, daca legile sunt promovate cu justificarea ca bancile nu-si asuma un risc, deci trebuie sa le fortam, si trebuie sa fie partenere."

Impartirea poverii nu e totuna cu impartirea riscului

Mugur Isarescu: "Noi am spus ca bancile trebuie sa se apropie de clienti, dar clientii sunt clienti, creditul nu este investitie, creditul este credit. Banca nu poate sa fie partener, pentru ca trebuie sa ia banii inapoi. Impartirea poverii nu e totuna cu impartirea riscului. Sunt lucruri pe care cred ca sistemul bancar din Romania, dupa 25 de ani, au crezut ca nu mai e nevoie de ele (sa fie explicate). Uitati ca mai e nevoie de ele."

Ce cred cei de la BCE despre legea darii in plata

Mugur Isarescu: "Cand a aparut proiectul acesta de lege privind darea in plata, suntem obligati, onform legilor romanesti, conform tratatului de aderare, sa instiintam Banca Centrala Europeana, pentru a-si exprima opinia. Ajung la Frankfurt si un coleg care primise proiectul de lege mi se adreseaza cam asa: ce e cu legea asta? Voi parca sunteti tara latina. Nu aveti cod napoleonic, nu aveti cod civil, cod comercial? Legea asta este o derogare de la principiile de baza ale codului civil. I-am confirmat ca asa este. Si se accepta asa ceva? I-am spus ca se vrea asta, pentru situatii deosebite. Dar voi nu aveti legi bancare? m-a intrebat. Ba da. Pai legea asta e in contradictie cu legile bancare. E o derogare, zic. Pai iarasi derogare? Dar cei care au promovat legea au dat vreodata vreun credit? Sau au lucrat in vreo banca? Nu cred, nu cunosc. Atunci probabil ca au luat credite  si nu mai vor sa dea banii inapoi. Cam asta este citirea din exterior, rapida, a unui proiect de lege care nu are nimic cu legislatia in vigoare si care inseamna derogare, derogare, derogare."

Vocea stinsa a ARB-ului si concurenta intre banci, o problema

Mugur Isarescu: "Inchei adresand o solicitare bancilor si ARB-ului sa aiba in vedere ca problema functionarii unei piete, cum este piata valutare, si a sistemului bancar, nu este o chestiune inchisa, trebuie explicata permanent. Aici vocea stinsa a ARB-ului, concurenta intre banci, da sentimentul unei vinovatii, inclinarea capului, si cand o miscarea din aceasta sociala se declanseaza si nu este explicata din timp, sau nu se gasesc solutii adecvate, eu cred ca cu greu poate sa fie oprita. Deci uitati situatia pe care o avem: piata valutara functionala, baza monetara superacoperita, curs stabil, lichiditate din abundenta pe piata, dobanzi scazute, initiative legislative care se ocupa cu altceva. Incat putem sa ne punem intrebarea daca situatia din prezent este mult mai buna decat din trecut. Pentru ca atunci stiam ce avem de facut."