Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a declarat agentiilor de presa internationale Reuters si Bloomberg ca are de gand sa majoreze dobanzile mai devreme decat credea initial, recunoscand ca a cazut in capcana lichiditatii intinsa de fostul guvern Ponta, prin scaderea TVA si altor taxe.

Guvernul a facut in decembrie 2015 cheltuieli excesive, echivalentul a 2% din PIB, adica in jur de 15 miliarde lei, „ceea ce ne-a creat o problema reala”, a spus Isarescu, citat de Bloomberg.

Efectele cheltuielilor bugetare din decembrie au fost evidente:

- deficitul fiscal a urcat la 1,4% din PIB, de la 0,8% in noiembrie;

- cea mai mare parte din platile guvernului au intrat in conturile bancare ale firmelor, echivalentul a 12 miliarde lei, conform datelor din luna ianuarie;

- bancile au fost astfel inundate cu un exces urias de lichiditati, plasand la BNR suma de 20,6 miliarde lei in ianuarie, de aproape trei ori mai mult decat in decembrie (7,7 miliarde lei) si de aproape cinci ori mai mult decat in noiembrie (4,2 miliarde lei);

- excesul de lichiditati a determinat scaderea dobanzilor de pe piata interbancara aproape la 0, cu ROBID overnight la 0,05% in 24 februarie 2016 si ROBOR overnight la 0,4%. ROBOR la 3 luni, indicele de dobanda variabila pentru creditele in lei, a ajuns la un nou minim istoric, de 0,76%.

Excesul de lei a contribuit, intr-o anumita masura, si la deprecierea monedei nationale in prima parte a anului, dar si la cresterea inflatiei.

Interesant este ca BNR a preferat sa nu absoarba excesul de lichiditate, lasand dobanzile sa ajunga foarte jos, in ciuda cererii puternice de credite, stimulata de consumul influentat de majorarea salariilor si scaderea TVA.

Guvernatorul a explicat ca dobanzile mici au rol de "tampon pentru a tempera variatiile de curs generate de variabilitatea fluxurilor de capital".

Acum, insa, BNR pare sa fi cazut in capcana lichiditatii excesive si a dobanzilor mici, din care cu greu mai poate sa iasa, intr-o lume cu dobanzi negative.

Cresterea dobanzii pentru facilitatea de depozit, adica cea platita de banca centrala pentru depozitele bancilor comerciale, estimata a fi prima masura pe care ar putea-o lua BNR in aceasta toamna, ar putea veni cu riscul intrarilor de capitaluri si implicit aprecierea nesustenabila a leului.

In cadrul conferintei de presa din 8 februarie 2016, guvernatorul a exemplificat cat de puternic se poate aprecia leul in cazul intrarilor masive de capital:

"Uitati ce s-a intamplat ieri: au intrat sume, s-au facut tranzactii importante, astfel ca leul s-a apreciat cu 2,5 bani. O asemenea eventualitate trebuie sa o luam in seama. Noi cum am actionat in trecut? Nu va dezvalui mai mult, va aduc aminte. Am lasat si piata monetara sa preia o parte din aceste socuri, nu doar cursul de schimb. Deci s-ar putea sa amanam o decizie, daca consideram ca nu a sosit momentul sa ingustam ecartul dintre dobanzile din piata comparativ cu rata de politica monetara. Pentru ca majorandu-se rata de depozit, care acum este 0,25%, ar putea sa stimuleze intrarile de capital si sa impinga leul spre o traiectorie nesustenabila. Cu toate ca, sa zicem, ar face o placere pe termen scurt pentru imaginea bancii, ca s-ar imbunatati situatia celor cu credite in valuta, eventual si a celor cu credite in franci elvetieni, nu?! Sa vedem francul elvetian cum pica sub 4 lei!? Deci nu urmarim aceste lucruri, avem o privire pe termen mediu, stabilitatea preturilor incercam sa o asiguram pe termen mediu. Si v-am dat o explicatie legata de faptul ca si in acesti doi ani (cursul) putea sa se comprime sau sa reactionam mai puternic. Acesta este raspunsul clar: in functie de situatie vom lua masurile adecvate.”

Pana atunci, insa, BNR trebuie sa rezolve problema excesului de lichiditate, care pana acum a fost gestionat "adecvat", conform jargonului folosit de banca centrala.

BNR ar putea majora dobanda abia in vara lui 2017

Economistul ING Ciprian Dascalu apreciaza ca BNR are putin spatiu de manevra in sensul majorarii dobanzii, pentru ca ar fi in divergenta cu tentinda de relaxare a BCE si altor banci centrale si din zona.

In aceste conditii, BNR ar putea recurge la o solutie de compromis, si anume majorari foarte mici de dobanda si lasarea cursului sa se aprecieze gradual.

ING estimeaza un curs de 4,40 lei/1 euro la finalul lui 2016 si 4,30 lei/euro la sfarsitul lui 2017.

Dascalu estimeaza ca in sedinta din 30 septembrie BNR va majora dobanda la facilitate de depozit cu un sfert de punct, la 0,5%, urmata de o noua majorare in sedinta din 4 noiembrie, in cazul in care nu vor aparea intrari masive de capital care sa aprecieze leul prea mult.

In privinta dobanzii de politica monetara, analistul ING considera ca va fi majorata abia in al doilea trimestru din 2017, in conditiile in care si BCE va fi finalizat ciclul de relaxare cantitativa.