Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a declarat ca in ultimele doua luni ale anului precedent si in prima luna din acest an, marcat de turbulente pe pietele financiare externe, avand drept consecinta intrari si iesiri majore de capital din tara, afectand cursul valutar, banca nationala a permis o variabilitate mai mare a leului in raport cu principalele valute, leul si dolarul.

Cursul a crescut de la 4,42 lei pentru 1 euro cate era la sfarsitul lunii octombrie 2015 la 4,45 la inceputul lunii noiembrie si la 4,52 la finalul anului. In ianuarie 2016, cursul euro/leu a mai crescut putin, pana la 4,53, ca la inceputul lunii februarie sa se intoarca la 4,50 lei.

Si la inceputul anului trecut cursul s-a invartit in jurul lui 4,5 lei/1 euro, dupa care a scazut la 4,4 lei la inceputul lunii februarie 2015, nivel la care s-a mentinut tot anul.

In acelasi timp, dobanzile de pe piata interbancara au scazut constant. Cele pe termen scurt (ROBOR over night) au fluctuat de la 0,5% la finalul lunii septembrie la 1,5% la inceputul lunii octombrie, ca sa coboare imediat, in urmatoarea saptamana, la 0,9% si 0,6%. Ulterior, ele au mentinut o tendinta de scadere constanta la 0,5% in noiembrie si decembrie si 0,4% in prezent.

Dobanzile pe termen mediu (ROBOR la 3 luni, in functie de care se stabilesc dobanzile la creditele in lei) au avut o scadere sistematica, de la 1,5% la inceputul lunii octombrie 2015 la 1% spre finalul anului si 0,8% in prezent.

Intrebat de ce se mentine un ecart intre dobanzile din piata interbancara si doanda de referinta, Mugur Isarescu a spus:

“Ecartul nu este foarte mare acum, a fost mult mai mare, noi am avut intervalul acesta de variatie in urma cu cativa ani si de plus/minus 3,5%, acum a ajuns mititel fata de trecut. Am mai explicat acest lucru. Vedeti ca tendinta este sa ingustam treptat ecartul, tendinta care va continua. Vom lua masurile la momentul potrivit si in dozajul potrivit, asta pot sa va spun.

Variatia dobanzilor a fost ca un fel de stoc tampon pentru a tempera variatiile de curs generate de variabilitatea fluxurilor de capital. Deci daca strangi spre minim dobanzile din piata si le aduci langa dobanda de politica monetara, iar fluxurile de capital sunt cum sunt, ele sunt extrem de incerte, de dimensiuni mari fata de marimea pietei din Romania. Atunci trebuie sa se duca undeva toata presiunea asta. Se poate duce pe o variatie mare a rezervei valutare, adica sa cumperi si sa vinzi, ceea ce ar insemna o cu totul alta politica de curs. Sau daca nu acceptam, sau consideram ca variatiile mari de rezerve internationale au un impact negativ asupra credibilitatii Romaniei din punct de vedere al ratingului, inseamna ca se duc pe variatiile cursului de schimb. Ori in conditiile in care am avut o pondere foarte mare, de aproape 70%, in scadere semnificativa intr-adevar, a creditului in valuta, toate aceste variatii de curs generau mari tensiuni economice, sociale s politice, pe care le-am trait. Deci am cautat sa facem un mix intre aceste variabile. Cateodata am mai acceptat si modificari de rezerva internationala, dar nu avem o politica de curs fix. Chiar daca am intervenit pe piata, nu am spus niciun punct in care am intervenit, ati spus dumneavoastra de mai multe ori, dar asta este treaba dumneavoastra. Noi nu am anuntat nicaieri si niciodata ca avem altceva decat un managed floating. Cand presiunile au fost mari si intrarile si iesirile de bani au fost mari, am lasat si cursul sa se plimbe, cum s-a intamplat si in ultimele doua luni ale anului trecut si in ianuarie. Si am mai lasat si dobanzile sa se plimbe. Aceasta a fost optiunea de politica monetara a bancii nationale. Ea este veche, este din 2005. De atunci mi s-au mai pus astfel de intrebari, le-am explicat de mai multe ori si va aduc aminte ca am mai spus ca nu avem inflation targeting pur, ci avem un mild inflation targeting, deci o tintire mai speciala a inflatiei."