Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, spune ca nu este de asteptat ca multi clienti ai bancilor sa recurga la darea in plata catre banca a caselor ipotecate pentru a scapa de credit, cum prevede o noua lege dezbatuta in Parlament. Adevarata problema, avertizeaza el, este aceea ca bancile vor majora avansul la creditele ipotecare si astfel tinerii in special nu vor mai avea acces la un credit pentru prima locuinta, ca pana acum.

Intrebat, in cadrul unei conferinte de presa la BNR, care vor fi consecintele legii privind darea in plata daca va fi adoptatata in actuala varianta, daca nu cumva bancile se vor umple de apartamente cu care nu vor avea ce sa faca, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a spus:

“E o consecinta pe care o vom evalua si care tine foarte mult de psihologia publicului, nu e in mod direct meseria noastra. Nu ne asteptam in mod special sa existe foarte multe dari in plata, dar asta se refera la consecinta sociala. Este probabil, din punctul nostru de vedere, sa nu fie foarte, foarte multe dari in plata.”

Intrebat daca am putea asista la o blocare a creditarii, daca bancile vor majora avansul, Olteanu a raspus:

“Fara doar si poate. Noi avem doua piete ale creditului ipotecar: cea libera si Prima Casa. Sigur ca ele trebuie tratate diferit. Pe piata creditelor libere, in conditii de piata, bancile, in aplicarea legislatiei privitoare la cerintele prudentiale, vor fi obligate sa-si acopere riscurile creditarii prin mijloacele pe care le au la dispozitie. Un alt exemplu ar putea fi ca banca sa ceara in loc de o garantie imobiliara, respectiv apartamentul pe care vrei sa-l cumperi, o garantie imobiliara suplimentara. Unii oameni vor avea ce sa aduca, altii nu. Garantiile personale nu vor mai putea fi solicitate, pentru ca ele nu mai pot fi luate in calcul la momentul evaluarii riscurilor, intrucat ele sunt revocabile de catre debitor. Nu se pot accepta garantii revocabile.

Si atunci, sigur ca bancile sunt obligate, in vederea conformarii la legislatie, sa mareasca avansul, in masura in care instrumentul darii in plata va fi reglementat astfel. De aceea, evident exista probabilitatea ca in cazul in care legislatia va fi adoptata asa, pe piata libera a creditului, un numar semnificativ mai redus de persoane sa se califice pentru obtinerea acelui credit. Evident asta nu se va aplica in mod aleator in public, ci se va aplica in special acelor categorii de tineri, pentru ca ei sunt cei care, cel mai probabil, nu au resursele financiare pentru plata avansului.

E si aici un transfer de avere, ca si in alte cazuri ale politicilor publice, un transfer de resurse dinspre cei care si-au luat deja creditul, iar acum poate isi doresc sa plateasca mai putin din el, si care sunt in general generatia mea sau cele mai mature, catre generatiile mai tinere. Generatiile mai tinere nu mai au acces la credite in aceleasi conditii, mai facile, pe care le-au avut generatiile anterioare, datorita instituirii genului acesta de reglementari.

Pe piata creditului Prima Casa, situatia este diferita. Acolo nu e vorba de faptul ca ar aparea conditii mai grele, ci de faptul ca Prima Casa, prin esenta ei, poate exista numai in masura in care exista garantia statului. Pentru ca pe baza existentei garantiei statului bancile dau acel avans foarte mic, de 5%. O garantie nu poate fi decat irevocabila. In momentul in care o garantie a statului poate fi anulata, prin vointa unui tert, care este debitorul, atunci ar insemna ca bancile dau practic credite Prima Casa fara garantia statului, ceea ce este, evident, imposibil.

Si sigur aici a adaugat domnul guvernator si posibila interpretare a unui default suveran daca statul isi anuleaza singur garantiile emise. Dar ramanand la beneficiarii de credite, acesta este riscul major: Prima Casa nu poate exista decat in masura in care garantia este mentinuta.

De aceea, unul dintre primele lucrui pe care noi consideram ca este oportun sa fie modificate in aceasta propunere de legislatie este exceptarea explicita a creditului Prima Casa.”

Daca maine se aproba legea, ce se va intampla in bilanturile bancilor? a mai fost intrebat viceguvernatorul Olteanu, care a raspus:

“Una dintre deosebirile fundamentale dintre o banca si un magazin de televizoare este ca magazinul marcheaza riscul de a nu vinde televizoarele din momentul in care vede ca nu le vinde. Banca, in momentul in care constata ca un produs nu este acoperit cu garantii suficiente este obligata sa provizioneze, sa puna bani proprii pentru a acoperi diferenta dintre credit si ce considera banca, auditorii sai, supraveghetorii sai, ca nu este acoperit. In momentul in care o lege intra in vigoare prin care o parte dintre garantiile creditelor devin inactive, banca este obligata sa inlocuiasca garantiile devenite inactive cu provizioane. In momentul in care toate garantiile persoanale, legate de veniturile persoanei in cauza, legate eventual de depozite, de cash colateral pe care persoana in cauza le-a oferit la momentul luarii creditului. Toate acele garantii devin anulabile prin simplul act de vointa al debitorului, iar banca e obligata sa inlocuiasca acele garantii cu provizioane, din primul moment. Deci banca va inregistra in contabilitatea sa la acel moment efectele pentru toate contractele de credit ipotecar. Probabil in multe dintre cazuri nu se va ajunge la darea in plata, creditul va fi rambursat, iar la momentul finalizarii rambursarii creditului, banca isi va transforma provizionul in venit. Si in acest moment bancile fac provizioane, insa prin aceasta lege, volumul garantiilor scade. Cel mai simplu exemplu este al depozitelor puse garantie, care este eliberat automat prin darea in plata."

Consecintele bilantiere asupra bancilor nu se produc in momentul darii in plata, (atunci cand clientii vin la banca pentru a preda casa bancii), ci in momentul adoptarii legislatiei. Pentru ca bancile sunt reglementate prudential printr-o legislatie europeana – Directiva Cerintelor de Capital – in cea de-a patra sa forma (CRD 4), transpusa prin lege in Romania dar care se aplica in intreaga Uniune Europeana, care obliga institutiile de credit sa provizioneze la momentul in care un credit nu mai are garantiile necesare. De aceea, in bilanturile bancilor consecintele nu se vor vedea in momentul in care un debitor s-ar duce sa ceara darea in plata ci la momentul adoptarii legii, a adaugat Olteanu.