Cifrele care exprimă valoarea produsului intern brut (PIB) pe 2015 și 2016 sunt "dopate" cu măsuri fiscale și monetare care se vor dovedi nesustenabile, pentru că vor duce la creșterea costurilor cu datoria publică și, implicit, la diminuarea bugetelor pentru sectoarele vulnerabile, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, citat de Agerpres.

"Eu tind să cred că PIB-ul potențial (creșterea — n.r.), în acest moment, este 3% nu 5%, pentru că PIB-urile pe anul trecut și pe anul acesta sunt dopate de măsuri fiscale care nu vor fi sustenabile. De ce acest dopaj trebuie la un moment dat să se oprească? România cheltuie 1,6% din PIB pe datoria publică (40% datorie publică în PIB ori 4% dobânda plătită). Dacă ajungem la o datorie dublă, prin stimulente, ajungem la costuri duble, iar banii vor fi luați de la sănătate, educație, infrastructură etc. În plus, costurile se pot dubla și dacă se majorează dobânzile", a explicat, joi, Lazea în cadrul unei conferințe de specialitate.

Potrivit acestuia, o țară care permite creșterea agresivă a datoriei publice ajunge inevitabil într-o situație fără ieșire. Astfel, Lazea susține că o creștere economică sustenabilă nu poate fi asigurată prin politici monetare și fiscale, ci doar prin reforme structurale.

Economistul-șef al BNR este de părere că orice guvern ar trebui să abordeze actul de guvernare pe trei piloni: păstrarea stabilității macroeconomice, implementarea reformelor structurale și reforma administrației publice și a clasei politice.

"Am îndeplinit termenii pentru asigurarea macrostabilității, dar nu ne putem obișnui cu acest statut de performeri și începem să săpăm la baza acestui pilon prin stimulente fiscale și, în oarecare măsură, monetare. La a treia (reforma administrației și a clasei politice — n.r.) suntem foarte, foarte restanțieri. (...) Doar prin reforme structurale poate fi crescut PIB-ul potențial", a subliniat Lazea.

El a enumerat măsurile care trebuie adoptate pentru realizarea măsurilor necesare creșterii PIB potențial și a precizat că nu toate acestea sunt antipopulare și ar duce la pierderea alegerilor de către cei care le promovează. "Știm cu toții ce trebuie făcut, dar nu știm cum ne va mai alege lumea după ce luăm măsurile astea. Însă unele sunt chiar populare: pot duce la atragerea de investitori, nu toate exced ciclul electoral, nu toate presupun cheltuieli suplimentare", a adăugat Lazea.