In contextul vizitei in Romania, luni si marti, a presedintelui Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Sir Suma Chakrabarti, sa vedem care este strategia pentru Romania a bancii cu sediul la Londra, elaborata intr-un document (vezi in Fisiere) publicat in toamna anului trecut, in care sunt definite trei directii strategice pe care institutia le va urmari pe parcursul urmatorilor patru ani, si anume:
1. Largirea accesului la finantare al companiilor, prin stimularea creditarii si dezvoltarea pietei de capital;
2. Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni si cresterea incluziunii sociale, prin dezvoltarea infrastructurii;
3. Cresterea competitivitatii sectorului privat, prin investitii prioritare.
BERD detinea in Romania un portofoliu de investitii in valoare de 2 miliarde de euro la finalul lunii septembrie 2015, cele mai multe in industrie, comert si agribusiness (31%), infrastructura (27%), energie (27%) si institutii financiare (15%).
In 2014, volumul de investitii al BERD in Romania s-a ridicat la 592 milioane euro, aproape identic cu cel din Polonia (594 milioane euro), unde are un portofoliu total de 2,9 miliarde euro.
In Bulgaria, BERD a investit 83 milioane in 2014, portofoliul total ridicandu-se la 883 milioane euro, iar in Ungaria doar 5,5 milioane euro, dupa cele 200 milioane euro in 2013.
In raportul BERD se precizeaza ca România a devenit țară membră a Uniunii Europene din 2007, dar încă se confruntă cu lacune de tranziție în cele mai multe sectoare ale economiei.
Criza mondiala din 2008-09 a avut un efect negativ major asupra economiei românesti, iar recuperarea a fost ezitanta. În timp ce adoptarea acquis-ului UE va determina reducerea decalajelor, punerea în aplicare a proiectelor și starea infrastructurii, a sectorului energetic și a sectorului real reprezinta provocări semnificative și rămân cu mult sub Standardele UE, se arata in raportul BERD.
Accesul la finanțare rămâne limitat, deoarece piata de capital este subdezvoltata, iar sistemul bancar, deși lichid și bine capitalizat, nu este pregătit să-si asume mai multe riscuri de creditare, în special în acordarea de împrumuturi IMM-urilor și micro-intreprinderilor.
Nevoile de sustinere sunt deosebit de ridicate, in special pentru companiile aflate în afara regiunilor mai avansate și prospere (adică București și localitățile mari, cum ar fi Timisoara si Cluj-Napoca). Lipsa fluxurilor de investiții în regiunile mai puțin dezvoltate, care se explică parțial prin calitatea slaba a infrastructurii, exacerbează disparitățile regionale și probleme de incluziune.
În general, nivelul de competitivitate în economia românească este mult sub cel al unui stat tipic UE. Potrivit Global Competitiveness Index din cadrul World Economic Forum, 2014-2015, România ocupă locul 59 din 144 de economii, sub toate celelalte țări UE, cu excepția Sloveniei, Republicii Slovacă și Greciei.
Pentru a ajuta România sa răspunda acestor provocări, BERD spune ca va urmări următoarele orientari în noua perioadă de strategie, pentru urmatorii patru ani:
1. Extinderea accesului la finanțare prin stimularea creditarii și dezvoltarea pietei de capital
Lacunele de tranziție din sectorul financiar rămân tangibile și afecteaza negativ perspectivele de creștere competitivă. Finantarea micro-intreprinderilor este limitată, și nu sunt disponibile resurse de creditare fara garantii sau din partea institutiilor non-bancare disponibile.
Creșterea creditarii a stagnat efectiv, din cauza proceselor de reducere a creditelor neperformante si a diminuarii gradului de îndatorare (deleveraging) in care au fost implicate cele mai multe banci.
In acelasi timp, sursele alternative de finanțe (cum ar fi produsele de pe piața de capital, atât pentru firme cat si pentru bănci) sunt, în general, subdezvoltate iar apetitul pentru capitalizare este limitat.
2. Reducerea disparităților regionale și stimularea incluziunii prin infrastructură
Deși România a instituit o serie de reforme în sectorul infrastructurii, capacitatea statului de a proiecta, implementa și finanța proiecte majore de infrastructură este limitat, în timp ce implicarea sectorului privat în acest sector a fost minimă.
Ca urmare, calitatea infrastructurii rămâne slabă, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, ceea ce prezintă o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică și incluziunea socială și economică și contribuie la o depopulare accelerata în regiunile mai puțin dezvoltate.
3. Creșterea competitivității sectorului privat prin investiții prioritare
România are o clasare slaba în multe studii internationale privind competitivitatea și mediul de afaceri, în timp ce scăderea dramatică a investițiilor străine directe din ultimii ani a diminuat volumul transferului de competențe și procese moderne.
Sunt extrem de necesare noi investiții în sectoare cu potențial ridicat, in energie și in tehnologii cu resurse energetice eficiente energetic, pentru a spori productia și pentru realizarea unei creșteri economice durabile, se mai arata in strategia BERD pentru Romania.
