Statul se dovedeste, chiar si dupa 26 de ani de la caderea comunismului, un sistem ineficient si corupt la toate nivelurile, cu consecinte dramatice, precum recentul dezastru de la clubul Colectiv din Capitala, unde zeci de tineri nevinovati si-au pierdut viata iar guvernul Ponta a fost nevoit sa demisioneze in urma protestelor strazii.

Si cu toate acestea, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, fost membru al partidului de stanga PSD, crede in continuare ca doar statul ne poate salva.

Si in ciuda faptului ca Georgescu nu a reusit sa implementeze cu ajutorul statului nici macar un proiect din domeniul bancar, de pe-acum uitata electorata, sau scade-rata, pe care a sustinut-o, anul trecut, alaturi de initiatorul acestuia, Liviu Voinea, pe atunci ministru al bugetului, acum viceguvernator la BNR.

Georgescu nu este, clar, adeptul schimbarilor evidente privind rolul tot mai mic al statului in economie si mai ales depolitizarea acestuia, pentru evitarea coruptiei si risipei resurselor platitorilor de taxe, inclusiv ale angajatilor din BNR. Rezulta din urmatoarea propozitie, extrasa dintr-o prezentare a acestuia la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, unde este profesor, cu ocazia primirii unei medalii de aur, in aplauzele lui Ion Iliescu si Adrian Nastase (vezi fotografia de mai jos de la evenimentul organizat la ASE):

“Dacă România își dorește mai mult, după părerea mea, este nevoie ca piața să funcționeze în continuare, dar să fie “ajutată” de acțiunea stimulativă a statului”.

[1]

Georgescu invoca ajutorul statului dupa ce a ajuns la concluzia ca investitiile straine in Romania si atragerea fondurilor europene, “deși au contribuit la modernizarea economiei și a infrastructurii publice, s-a dovedit că nu au potențialul de a rezolva principalele probleme ale României”.

Respectivele probleme ale economiei sunt urmatoarele:
- crearea a unui VAB (Venit Adaugat Brut) ridicat
- generarea de suficiente locuri de muncă
- remunerarea angajaţilor la un nivel care să se apropie de media UE (Există indicii îngrijorătoare de apropiere a României de capcana venitului mediu)

Exploatarea clasei muncitoare

Georgescu a subliniat cat de exploatata este clasa muncitoare romaneasca in capitalism: “repartiţia venitului naţional net (VNT) se face preponderent în favoarea capitalului, limitându-se veniturile din muncă”.

In prezentarea sa se precizeaza ca in timp ce în ţările dezvoltate, capitalului îi revine 40% din VNN şi muncii 60%, în România, situaţia este inversă: capitalul primeşte 60%, iar munca sub 40%, în 2014. Deşi în anul 2000 raportul era 50% - 50%, după 2008 (raport 48% - 52%), costul crizei a fost transferat asupra salariaţilor, iar raportul s-a degradat pentru muncă la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evoluţie favorizată de legislaţia muncii adoptată în 2010).

"Situaţia actuală a remunerării muncii în raport cu capitalul este semnificativ mai slabă în România (sub 40%), comparativ cu statele emergente din regiune: Ungaria – 52%, Bulgaria – 47,5%, Polonia – 44%", arata Georgescu.

In ciuda evidentelor privind exploatarea clasei muncitoare romanesti mai dihai ca la altii, Florin Georgescu a descoperit ca, totusi, “România a înregistrat, în ultimii 15 ani, cel mai alert ritm de convergenţă privind PIB/locuitor la Paritatea Puterii de Cumparare - PPP (+29,1 pp), atât faţă de ţările din regiune, cât şi la nivel UE. Diferenţialul estimat de creştere economică a României faţă de media UE ne-ar permite atingerea acestui criteriu în 6-7 ani”.

[2]

El a avertizat insa cu privire la “Convergenţa în termeni de productivitatea muncii, care a stagnat după anul 2008, România rămânând la 50% din media UE. Această stopare a convergenţei creşte riscul intrării României în capcana venitului mediu și stagnării la acest nivel”.

“Desigur, românii nu mai doresc întoarcerea la regimul politic şi situaţia economică din 1989, dar, consider că trebuie mai bine explicate cetăţenilor diferenţele dintre cele două sisteme pentru ca astăzi să identificăm corect soluţiile unei dezvoltări economice durabile şi ale bunăstării în România, în condiţiile democraţiei şi economiei de piaţă”, mai arata Georgescu.

De aceea, solutiile propuse de prim-viceguvernatorul cu nostalgia comunismului sunt urmatoarele:

• Modelul economic de succes validat de ţările care au reușit în procesul de reducere a decalajelor față de statele dezvoltate (Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore) a îmbinat o acțiunea pieței cu a statului o investițiile străine cu cele autohtone o stimularea creșterii economice bazate pe diseminarea cunoștințelor și calificării la niveluri înalte

• Pentru a putea oferi forță de muncă având cunoștințe și calificări înalte este nevoie, pe de o parte, de o ridicarea calității sistemului educațional o dar, pe de altă parte, de cererea de resurse umane cu astfel de calificare înaltă

• Cererea de forță de muncă înalt calificată este dependentă de prezența în țara respectivă a unor investiții autohtone și străine de complexitate ridicată, care utilizează tehnologii înalte

• Modelul de creștere economică sustenabilă este cel bazat pe investiții și exporturi, creșterea consumului fiind o rezultantă a acțiunii acestor motoare

• Pentru ca acest model economic să dea rezultatele scontate este strict necesară menținerea stabilității macroeconomice actuale, accelerarea reformelor structurale atât în sectorul de stat, cât și în sectorul privat, precum și promovarea creșterii economice incluzive

• Realizarea investițiilor și obținerea de exporturi competitive presupun economisire o amânarea consumului prezent, preponderent de către cetățenii cu venituri mari și capacitate de economisire considerabilă

Comitet pentru trecerea la euro

• Pentru a stimula procesul de economisire, în mod diferențiat, este nevoie de: o stabilirea setului de valori culturale și morale împărtășit de cea mai mare parte a populației României o evidența clară a stocului avuției și fluxurilor anuale de venituri pentru toți cetățenii țării

• Aceste două acțiuni prioritare pot fi realizate în cadrul unui nou proiect (după cele privind intrarea în NATO și aderarea la UE) cu rol de catalizator și disciplinator → aderarea la zona euro o presupune înființarea Comitetului Național pentru Trecerea la Euro

 furnizează, după consultări democratice, setul de valori culturale și morale

 asigură transparența informațiilor privind averea și veniturile

 necesitatea finalizării cât mai rapide a proiectului privind cadastrul național

 decide globalizarea veniturilor persoanelor fizice (cu menținerea sau chiar scăderea cotei unice) în scopul orientării corecte a stimulentelor pentru economisire (scheme private de pensii, sănătate, sprijinirea culturii, educației, persoanelor vulnerabile etc.)

• Pentru ca economisirea astfel realizată să se concretizeze în investiții performante se impune ca statul să aibă un rol activ privind o încurajarea producătorilor autohtoni prin:

 îmbunătățirea sistemului de achiziții publice, cu respectarea tuturor normelor europene privind concurența (“modelul polonez”)

 renegocierea structurii fondurilor europene alocate în perioada 2014-2020, pentru creșterea substanțială a sumelor destinate economiei reale și lucrărilor de infrastructură națională

 dinamism crescut prin instituțiile statului pentru educarea potențialilor investitori autohtoni și sprijin concret pentru accesarea rapidă, cu respectarea legii, a acestor fonduri

 întărirea în continuare a luptei împotriva evaziunii fiscale și a corupției, în scopul asigurării unei competiții loiale între antreprenorii corecți

 identificarea modalităților de accesare a fondurilor în cadrul Planului Juncker și stimularea producătorilor autohtoni pentru participarea la aceste proiecte

• Desigur, în cadrul acestor propuneri de acțiuni de ordin strategic și tactic sunt incluse un set complex de instrumente și de instituții competente ale statului

• Pentru o eficiență crescută în acțiunile noastre, în sensul celor propuse, cred că este util să evocăm învățămintele transmise de I.Gh. Duca prin memoriile sale, care înfățișa tablolul slăbiciunilor românilor remarcând virtuțile Regelui Carol I: o exactitatea, conștiinciozitatea, consecvența, răbdarea, spiritul occidental și urmărirea scopului

• Consider că academicianul Augustin Buzura, sintetiza excepțional, într-un articol din Revista Familia (Oradea ,1987), șansele la o viață mai bună ale poporului român: “SUNTEM CÂT GÂNDIM”

Vezi aici prezentarea lui Florin Georgescu