Seful supravegherii bancilor din cadrul BNR, Nicolae Cinteza, spune ca dobanzile practicate de unele banci pentru creditele acordate in perioada dinaintea crizei, reclamate acum de clienti si ANPC ca fiind abuzive, nu pot fi catalogate astfel, intrucat bancile nu erau obligate atunci sa utilizeze doar dobanzi formate dintr-o marja fixa si indicii de referinta EURIBOR, LIBOR sau ROBOR, ca in prezent.
„In absenta unei reglementari care sa spuna ca trebuie invocat un indice de referinta (la modul de calcul al dobanzii), nu pot sa judec ca practica bancilor era una abuziva”, a raspuns Cinteza, in cadrul seminarului EU-Cofile de la Sinaia, la intrebarea daca apreciaza ca fiind o practica abuziva dobanzile interne practicate de banci, pe care le puteau modifica in functie de evolutia pietei si nu conform indicilor de referinta.
El a precizat ca in anii dinaintea crizei (in special in perioada 2006-2008) in care bancile practicau aceste dobanzi interne la credite, era in vigoare Legea 193/2000 privind protectia consumatorilor, care nu vorbea de un indice de referinta (obligatoriu), ci doar de transparenta costurilor, „ceea ce e cu totul altceva.”
Era de datoria autoritatilor sa verifice cat de transparenta era aceasta dobanda, considera Cinteza. „Unde a fost autoritatea statului care trebuia sa-l apere pe debitor?” In Romania, autoritatea de protectie a clientilor bancilor este ANPC, iar BNR se ocupa doar de stabilitatea financiara si a sectorului bancar.
Cinteza precizeaza ca bancile au fost obligate sa practice doar dobanzi indexate la indicii EURIBOR, LIBOR ori ROBOR abia din 2010, cand a fost adoptata Ordonanta 50.
„Eu nu spun ca dobanda nu e abuziva. Spun ca prima data cand apare obligatia privind indicele de referinta LIBOR si EURIBOR e OUG 50. Transparenta inseamna si sa-ti publici pe site sau undeva la banca modul de calcul al dobanzii”, a adaugat Cinteza.
De ce au practicat bancile dobanzi interne si nu dobanzi indexate la EURIBOR
Cinteza a explicat ca unele banci au aplicat la credite dobanzi calculate dupa formule interne si nu dupa indicii EURIBOR sau LIBOR stabiliti la Londra sau Frankfurt, tinand cont de costurile lor de finantare, influentat de riscul de tara, mai ridicat decat nivelul indicilor de referinta.
„In unele cazuri, judecatile facute de banci s-au bazat pe costul finantarii. Chiar daca ar fi mers cu indicii de referinta, daca e sa tina seama de costul finantarii, va garantez ca marja de dobanda facea sa ajunga la acelasi nivel. Atunci cand ai un cost al finantarii determinat de un risc de tara foarte mare, iti baga o marja de dobanda de te nauceste. Bancile romanesti nu se finanteaza la EURIBOR, astfel ca trebuie sa puna toate costurile in marja. Iar legea spune ca nu mai pot modifica marja, asta e problema. Stiti vreo banca romaneasca admisa pe vreo piata la Londra sau Frankfurt? Atat timp cat nu te finantezi la dobanzile de la Frankfurt sau Londra, nu poti sa ma obligi sa am o marja fixa, intrucat costul meu de finantare e cu totul altul. Si stiti foarte bine la ce costuri s-au finantat bancile grecesti in perioada asta de criza”, a explicat Cinteza.
Presedinte de banca schimbat din cauza abuzurilor la adresa clientilor
Cinteza spune ca noua legislatie trebuie implementata, insa modul in care se aplica produce pierderi unor entitati (banci) prin introducerea de acte administrative.
„N-am spus ca bancile au fost fete mari si ca in unele situatii nu au fost abuzive. Au fost. Iar schimbarea unui presedinte de banca, nu are rost sa va spun care dintre ei, s-a facut de BNR tocmai datorita unor probleme de abuzuri asupra clientilor”, a spus seful supravegherii bancilor.
„Dar vreau sa va intreb altceva: unde a fost autoritatea statului (ANPC) pentru a-i apara pe consumatori de clauzele abuzive? Nu s-a facut nimic. Acum este mult mai simplu sa vii si sa dai peste cap un sistem, transpunand aiurea o directiva europeana. Uitati ce s-a intamplat cu OUG 50: timp de 6 luni de zile innebunise tot sistemul. A dat fostul presedinte al ANPC, Cerbulescu, o interpretare scrisa, o scrisoare a ANPC, privind modul de modificare a dobanzilor conform OUG 50, aplicata de toate bancile, iar dupa 6 luni, in anul urmator, se aliniaza OUG 50 la directiva europeana (nu se mai aplica si creditelor vechi, ci doar celor noi). Insa anul trecut ANPC vine si spune bancilor ca nu e bine ca au aplicat acea scrisoare. In consecinta, toate contractele modificate de banci conform scrisorii ANPC fac obiectul proceselor colective. Pai cum sa mai lucrezi?”, spune Cinteza.
Impredictibilitate legislativa impiedica tranzactiile dintre banci
„E o impredictibilitate pe care nu o mai poti stapani. Vreti sa va spun ca in procesul de negociere a vanzarii Piraeus, americanii (fondul JC Flowers) se impiedica de doua legi nenorocite, conversia creditelor in valuta si darea in plata? Nu vor sa-si asume eventuale pierderi care ar aparea. Grecii spun ca nu le sunt datorate lor. Daca le impune statul roman, sunt datorate statului roman. Si e posibil ca deal-ul sa nu se incheie doar din cauza acestor doua legi, intrucat pentru restul s-a batut palma”, a adaugat seful supravegherii bancilor din BNR.
„Nimeni nu contesta dreptul Parlamentului de a emite astfel de legi, dar haideti sa ne gandim la urmatorul lucru. Cat sunt in acest moment disponibilitatile fondului de garantare? In jurul a 5 miliarde de lei. O nenorocire pe una dintre bancile grecesti face ca banii sa nu ajunga pentru nicio masura de rezolutie, si atunci cine plateste? Bugetul de stat. De ce sa nu dea faliment si bancile? Sa dea, nu am nimic impotriva, dar daca fac ceva prost. Dar nu trebuie sa dea faliment pentru ca vine altcineva si-i baga pe gat o pierdere. De aceea am spus: de ce nu se aplica o astfel de masura si fabricilor de mobila? Vreti sa bagam pe gat niste pierderi unor fabrici de mobila si sa anulam niste contracte cu plata in rate si sa dea oamenii mobila inapoi? Nu am nimic impotriva. Dar de ce numai bancilor?”, a intrebat retoric Cinteza.
6 banci sunt amenintate cu falimentul
Nicolae Cinteza a precizat ca in urma studiului de impact al BNR privind aplicarea noilor modificari la legea 193 privind clauzele abuzive, referitoare la procesele colective, nu mai putin de 6 banci risca sa intre in faliment.
"Exista insa o actiune a unei banci pentru a se constata caracterul neconstitutional al Legii 193 (privind clauzele abuzive). Nu stiu ce s-a intamplat, dar cred ca sansele de succes sunt destul de mari, pentru ca se produc pierderi, iar legea incalca Constitutia Romaniei (in privinta principiului neretroactivitatii), desi este o transpunere a directivei europene 93 (din 1993) care spune ca nu se aplica si contractelor in derulare ci doar celor nou incheiate dupa un an si jumatate de la aparitia acesteia", a precizat Cinteza.
El a precizat ca Legea 193 a fost implementata, "mai putin nenorocirea care s-a facut in 2012 cu amendamentul in plenul Parlamentului, cand s-a introdus prevederea privind procesele colective. A fost un amendament introdus de un deputat, cand s-au discutat amendamentele la vreo 6-7 legi, iar printre cateva sute de articole s-au introdus doua articole despre care nu a stiut nimeni nimic si au trecut neobservate."
Problema deciziilor contradictorii ale instantelor si necesitatea unui tribunal specializat
"Si mai e o problema. Inchipuiti-va ca eu as avea o disputa cu una din banci, o dau in judecata, si fiind un proces individual, ajung pana la Curtea Suprema de Justitie, care da dreptate bancii. In acelasi timp, se initiaza un proces colectiv pe aceeasi speta, care se judeca la tribunal, dupa care nu mai are drept de contestatie decat la curtile de apel. Daca o curte de apel da dreptate clientilor, decizia sa, fiind definitiva, nemaiexistand cai de atac, elimina decizia curtii supreme. Ceea ce nu mi se pare corect. O cauza similara judecata la nivelul curtii supreme este castigata de banca, pe cand la nivelul curtii de apel este castigata de clienti. O astfel de decizie (colectiva) trebuie generalizata la nivelul tuturor contractelor bancii. De aceea FMI si guvernul s-au angajat sa asigure functionarea unor curti specializate care sa judece astfel de cazuri, cu judecatori pregatiti, care sa inteleaga lucruri din domeniul bancar. Credeti ca mecanismul cursului de schimb e usor de inteles? Va spun ca nu e usor", a adaugat Cinteza.
