Modul de tratare a efectelor crizei, nivelul de reglementare, digitalizarea, inițiativele privind creșterea rolului pieței de capital în sistemul financiar european, situația de ansamblu a economiei europene, dar și reputația sunt factorii care influențează sistemul bancar din Europa dar și din România, susține președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu, citat de Agerpres.

"Trebuie să recunoaștem că sistemul bancar, nu numai cel din România dar în general, este la un moment de minim din punct de vedere al percepției și al reputației pe care acesta o are în ochii publicului larg. Dar este clar că noi trebuie să facem eforturi deosebite și aș lansa această temă mai ales pentru România. Noi trebuie să facem eforturi deosebite pentru a restabili această reputație, pentru a restabili încrederea care trebuie să existe între sistemul bancar și client. Nu există o formulă, sau eu nu cunosc să existe o formulă de prosperitate la nivelul unei țări în condițiile unui sistem bancar extrem de mic, sau riscant sau cu probleme", a declarat, miercuri, Sergiu Oprescu în cadrul Forumului Bancar Român.

În opinia sa, sistemul bancar din România are o șansă în plus față de cele din alte țări europene, pentru că nu a solicitat fonduri din bani publici pentru recapitalizare în timpul crizei.

"Noi avem șansa în România să avem un sistem bancar care nu a solicitat niciodată niciun leu de la nimeni, de la stat sau din altă parte. Sistemul bancar din România a reușit în toată această perioadă să stea extrem de bine pe picioarele sale, să fie capitalizat cu banii acționarilor, și prin această capitalizare, să ajungă astăzi la un nivel mediu de solvabilitate, de capitalizare, de 18%, cu aproape 10 puncte procentuale peste nivelul minim prevăzut de reglementatorii europeni", a spus Oprescu.

Potrivit președintelui ARB, maniera în care au fost tratate efectele crizei, capacitatea de a absorbi șocurile și lecțiile învățate în timp au generat o schimbare în interacțiunea dintre bancă și client și au determinat apariția unor noi modele de banking, de business, dar și a unor noi modele de risc.

Modalitatea în care băncile vor face față valului de reglementări va influența, de asemenea, activitatea lor viitoare, mai spune președintele ARB. Potrivit acestuia, pe lângă reglementările europene, piața din România este supusă și unui "val de legiferare ușor populist" care trebuie analizat, pentru că va avea un impact specific asupra sistemului bancar local.

Băncile trebuie să fie pregătite și pentru schimbările structurale provocate de digitalizare, iar președintele ARB a prezentat patru elemente care pot aduce valoare adăugată în această direcție: conectivitatea (dintre bancă și client, dar și cu angajații, furnizorii, reglementatorii etc.), schimbările în modalitatea de luare a deciziilor, automatizarea (ca prim efect al digitalizării) și inovarea și implementarea unor noi produse bancare.

O altă provocare pentru sistemul bancar este reprezentată de inițiativa europeană privind înființarea Uniunii Piețelor de Capital, care pune o "presiune benefică" pe bănci în sensul creșterii competitivității de care va beneficia, în final, clientul, mai spune Sergiu Oprescu.

Situația economică de ansamblu la nivel european pune, de asemenea, presiune pe sistemul bancar, mai ales că perspectivele sunt departe de a fi optimiste.

"Nu putem să scoatem sistemul bancar din cadrul general valabil, și anume condiția economică europeană și outlook-ul macroeconomic european în clipa de față, după cum știm cu toții, nu este la un nivel extrem de optimist. Mai degrabă s-ar putea spune că există un outlook relativ pesimist sau rezervat din punct de vedere al creșterii economice europene. Băncile trebuie să vină pe acest element și să își îndeplinească rolul și mandatul lor de a crește intermedierea financiară, de a fi unul din factorii promotori de creștere a bunăstării și a nivelului de creditare la nivelul societății", a subliniat Sergiu Oprescu.