Camera Deputatilor a adoptat astazi legea privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si firmelor de investitii, care transpune integral Directiva 59 din 2014 (Bank Recovery and Resolution Directive – BRRD).
Legea ar fi trebuit adoptata pana la finalul anului trecut, motiv pentru care Romania si alte cinci tari europene (Polonia, Cehia, Olanda, Suedia si Luxemburg) au fost reclamate luna trecuta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de catre Comisia Europeana, cu amenintarea de a plati o amenda pentru fiecare zi de intarziere in adoptarea legii.
Ce prevede legea
Conform acestei legi, Banca Nationala a Romaniei (BNR) este autoritatea de supraveghere si rezolutie care va implementa Directiva BRRD.
BNR va putea confisca, prin asa-zisa procedura de bail-in (recapitalizare interna), depozitele negarantate cu valori de peste 100.000 de euro detinute de populatie sau firme la o banca in pericol de faliment, dar nu si imprumuturile pe care ea insasi le-a acordat respectivei banci in cadrul operatiunilor tip repo, garantate cu titluri de stat. (vezi aici detalii)
Comisia Europeana a precizat ca Directiva (2014/59/EU) este un element central al Uniunii bancare, ce are ca scop consolidarea sectorului financiar-bancar european în urma crizei economice și financiare.
Directiva BRRD asigura autorităților naționale instrumentele și competențele necesare pentru a atenua și gestiona pericolul ca o banca sa intre faliment.
Obiectivul este acela ca băncile aflate pe punctul de a deveni insolvente sa poata fi restructurate fara a se folosi fondurile publice stranse de la platitorii de taxe. In schimb, actionarii si creditorii băncilor vor fi cei care vor suporta costurile salvarii unei banci, printr-un mecanism tip "bail-in".
Amendamente adoptate de deputati
Deputatii au adoptat mai multe amendamente si completari propuse de BNR la forma initiala a legii prezentata de Ministerul Finantelor.
De exemplu, la articolul 7 al legii s-a adus o completare "necesară pentru clarificarea considerentelor de ordine publică care stau la baza aplicării instrumentelor de rezoluție".
Completarea prevede urmatoarele:
"Instrumentele de rezoluție ocrotesc interesul public de apărare a stabilității financiare și se aplică atunci când sunt necesare pentru atingerea obiectivelor rezolutiei, respectiv când instituția nu poate fi lichidată în conformitate cu procedura obișnuită de insolvență, deoarece acest lucru ar putea destabiliza sistemul financiar."
Raspunderea civila si penala a conducerii BNR, doar in cazurile de rea-credinta si neglijenta
Urmatorul articol, nr.8, al legii, a fost modificat "pentru consecvență legislativă – aplicarea unui regim juridic identic cu cel aplicabil în cazul exercitării atribuțiilor de supraveghere prudențială pentru toate persoanele implicate în activitatea de rezoluție."
In forma initiala, articolul 8 prevedea urmatoarele:
"Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, şi personalul acestora însărcinat să exercite atribuţii în baza prezentei legi răspund civil pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii cu rea-credință sau neglijență gravă a acestor atribuții."
Amendamentul adoptat spune astfel:
"Dispozițiile art.25 alin.(3) şi (4) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce privește regimul răspunderii autorității de rezoluție, a personalului său și a oricărei persoane care acționează conform legii sub controlul acestei autorități pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege."
Art. 25 alin. (3) din Legea nr.312/2004 prevede urmatoarele:
"Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială."
Aliniatul (4) prevede urmatoarele: "Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României."
Cu alte cuvinte, persoanele din conducerea BNR vor fi absolvite de raspunderea civila sau penala, daca o instanta judecatoreasca va constata ca acestia au actionat cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, indiferent de modul in care si-au dus la indeplinire atributiile, asadar chiar daca au facut o greseala.
De ce te salveaza buna-credinta?
De ce prevaleaza buna-credinta in fata modului in care-ti indeplinesti atributiile de serviciu? Pentru ca pot exista conditii obiective, inclusiv de ordin legal, care sa te impiedice sa-si indeplinesti atributiile in mod corect.
Asa cum se intampla atunci cand cumperi un bun furat, fara sa stii acest lucru, comitand astfel o ilegalitate, dar de care poti fi absolvit, pentru ca ai fost de buna-credinta, adica ai presupus ca e vorba de un bun legal.
Cum se dovedeste insa buna-credinta? Aici deja intram pe taramuri juridice mai complicate.
