Senatorii au adoptat o lege initiata de avocatul Gheorghe Piperea si de deputatul PNL, Daniel Zamfir, care permite tuturor celor care detin credite garantate cu o ipoteca imobiliara, nu doar celor care nu-si mai pot plati ratele, sa scape de datorii daca predau bancii casa ipotecata, chiar daca valoarea acesteia nu acopera creditul ramas de rambursat.

Pentru a intra in vigoare, “Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite”, care se aplica atat creditelor vechi in derulare, cat si celor noi, trebuie sa fie adoptata si de catre Camera Deputatilor, cea care va decide forma finala a legii.

"Prezenta lege reglementeaza dreptul debitorului de a stinge integral creanta si accesoriile sale, izvorand dintr-un contract de credit, prin transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului, in conditiile prevazute de lege”, se arata in lege.

Singura conditie prevazuta pentru aplicarea legii este cea privind existenta unui credit ipotecar, fara a se impune conditia ca debitorul sa se afle in situatia de a nu-si mai plati ratele. Ceea ce inseamna ca legea va oferi oricui oportunitatea de a scapa de datoriile la banca, in cazul in care imobilul ipotecat are o valoare mai mica decat cea a creditului.

“Prin derogare de la dispozitiile Legii nr.287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, debitorul are dreptul de a stinge creditul ipotecar prin transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului”, se mai spune in lege. (vezi proiectul de lege in Fisiere)

Daca o astfel de lege va fi adoptata, bancile ar putea fi puse in situatia de a nu-si mai putea recupera integral banii imprumutati clientilor, pentru ca valoarea unor imobile a scazut cu mult sub cea din momentul acordarii imprumuturilor, majoritatea in 2007-2008, cand Romania s-a confruntat cu un balon imobiliar, cu preturi mult umflate.

Legea lui Piperea, un plagiat dupa ANPC

Legea scrisa de Piperea este un fel de plagiat dupa un proiect de lege initiat de ANPC in februarie, in plin scandal al creditelor in CHF, care isi propune sa transpune Directiva Europeana 17 cu privire la creditele imobiliare. 

In acel proiect, aflat inca in etapa de dezbatere, se propunea ca veniturile obtinute din vanzarea garantiei sa fie suficiente pentru rambursarea totala a creditului.

Numai ca, dupa cum au avertizat si bancherii, in Directiva 17 nu se prevede asa ceva, ci doar posibilitatea ca intre banca si client, adica in contractul de credit, sa poata exista o astfel de posibilitate.

Mai exact, spune directiva, “statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanţiei este suficient pentru a rambursa creditul.”

Cu alte cuvinte, un contract de credit prevede ca cel imprumutat trebuie sa ramburseze sumele obtinute de la banca, indiferent de ce se intampla cu imobilul ipotecat, iar in cazul in care nu-si mai poate achita obligatiile, ipoteca va fi vanduta, iar daca nu acopera datoria, datornicul trebuie sa achite si restul datoriei.

Directiva UE prevede ca intr-un contract de credit, cele doua parti, banca si imprumutatul, pot conveni ca in caz de executare silita, imobilul sa fie suficient pentru acoperirea datoriilor, chiar daca valoarea acestuia este mai mica decat suma ramasa de rambursat. (vezi aici detalii despre Directiva 17 si proiectul ANPC)

Isarescu: se submineaza astfel viabilitatea activitatii bancare

Legea a fost criticata dur atat de bancheri cat si de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

“Cine va mai acorda credite imobiliare dacă se preconizează prin lege că rambursarea acestora se va face în clădiri? O asemenea inițiativă legislativă omoară din start orice dezvoltare în viitor a creditului imobiliar și construcțiile de locuințe în general. (...) Astfel este subminată viabilitatea activității bancare în sine și nu avem cum să discutăm despre viitorul activității bancare în România dacă, prin acțiuni legislative, o subminăm pe cea din prezent”, a spus Isarescu.

Isarescu a reamintit că banii acordați de bănci sub formă de împrumut sunt, de fapt, banii deponenților. "Acești deponenți care suntem tot noi, îi așteptăm înapoi sub formă de bani, nu sub formă altceva, de ferestre sau coșuri de casă, și îi așteptăm și cu dobândă, pentru că altfel suntem nemulțumiți", a subliniat șeful BNR.

Băncile urmăresc să facă plasamente care să le permită asigurarea unui flux de venituri și restituirea și remunerarea corespunzătoare a depozitelor și nu acumularea de proprietăți imobiliare depuse garanție de debitori. "Chiar doresc să scape de ele. Băncile nu sunt dezvoltatori imobiliari, nu sunt niciun fel de dezvoltatori. Dacă intră în alte domenii, nu numai că păcătuiesc, ci pierd, pentru că nu au specialiști. Nu sunt nici agenții imobiliare și nici instituții de binefacere", a mai spus Mugur Isărescu.

Mai mult, guvernatorul BNR susține că "soluții de genul: credit după nevoi, rambursări după disponibilități, dezechilibrează relația dintre debitori și creditori dar și pe cea dintre debitorii actuali și cei viitori".
"Nu cred că avem niciun drept să îi împovărăm pe viitorii solicitanți de credite, debitorii viitori, pentru povara, uneori, a greșelilor din trecut și din prezent", a adăugat Isărescu.

CPBR: legea este ilegala

Bancherii, prin Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), a reactionat ferm la proiectul ANPC, pe care l-a considerat ilegal si care nu respecta Directiva nr.17.

CPBR: "Creditorii sunt obligati prin regementarile BNR sa urmareasca recuperarea datoriilor pana la epuizarea tuturor cailor legale de recuperare. Caile legale de recuperare sunt definite deja de Codul Civil si de Codul de procedura civila.

Potrivit Codului civil, orice creditor are dreptul de a se indrepta asupra bunurilor debitorului sau pentru recuperarea datoriilor (gajul general al creditorului chirografar).

Prin aceasta prevedere se creaza practic o situatie mai grea creditorului diligent care si-a conservat un rang de prioritate asupra unui bun imobil in comparatie cu un creditor care nu si-a rezervat un astfel de drept de preferinta si care ramane in continuare cu dreptul de a urmari silit orice bun din averea debitorului sau.

Care este logica unei astfel de limitari? Constituirea unei garantii inseamna ca banca doreste sa isi conserve un rang de preferinta in raport cu alti creditori si in niciun caz ca isi limiteaza dreptul de recuperare a creantei doar cu privire la acel bun.

De asemenea, prevederile proiectului de lege incalca principiul neretroactivitatii legii civile consacrat de articolul 15 alineatul 2 din Constitutia Romaniei, conform caruia “legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”, precizeaza Bogdan Preda, director executiv pentru relatii publice la CPBR (vezi aici detalii)

In raportul comisiei Senatului se precizeaza ca la dezbaterea initiativei legislative, semnata de nu mai putin de 109 senatori, au participat: Daniel Zamfir, din partea initiatorilor, Gabriel Mladenovici, din partea BNR, Florin Danescu, presedintele executiv al ARB, Luminita Malanciuc, expert juridic si Mihai Bogza, membru in board-ul Consiliului Investitorilor Straini.