Cu o zi inainte ca delegatia FMI condusa de Andrea Schaechter sa-si incheie misiunea in Romania fara sa se intalneasca cu premierul Ponta, ci doar cu presedintele Iohannis, lasand in urma avertismente privind politica fiscala prociclica a guvernului, senatorii au modificat Legea privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national, care prevede infiintarea celebrului de pe acum "super-comitet" condus de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cu puteri de a da ordine guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de guvern in iulie si a starnit reactii aprinse in mediul politic, cu precadere critici cu privire la super-puterile cu care este investit Comitetul national pentru supraveghere macroprudentiala, condus de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Acesta a reactionat ulterior, respingand ideea de "dictatura"a BNR, precizand ca e vorba de o institutie care functioneaza si in alte 24 de tari europene, dintre care in 12 state doar in cadrul bancilor centrale ale acestora, fara ca nimeni sa le acuze ca sunt anticonstitutionale sau o dictatura.

Potrivit proiectului de lege, “pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul este împuternicit să emită recomandări adresate Guvernului în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative în scopul menţinerii stabilităţii financiare”. Dupa care, guvernul “trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau, după caz, să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi.”

Comisia pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital din Senat a modificat insa acest articol, in partile lui esentiale, astfel incat obligatia guvernului de a respecta masurile in vederea mentinerii stabilitatii financiare devine doar o optiune. Mai exact, guvernul “poate sa adopte masurile corespunzatoare...”, in loc de “trebuie sa adopte masurile corespunzatoare”.

Daca legea va fi adoptata in aceasta forma de plenul Senatului, iar apoi si de camera decizionala, Camera Deputatilor, atunci Comitetul de Supraveghere Macroprudentiala nu va mai avea nicio putere de executie, ci doar rol consultativ, dupa modelul Consiliului Fiscal.

Guvernele vor putea fi libere sa-si faca de cap si sa produca dezechilibre macroeconomice, precum deficite bugetare prea mari, mai ales in ani electorali, asa cum s-a intamplat pana acum si cum s-ar putea intampla si anul viitor, astfel ca va trebui sa dam in continuare explicatii FMI si Comisiei Europene.

Iata proiectul de lege:

Lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național

Parlamentul României adoptă prezenta lege

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art.1 - (1) Se înfiinţează Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, denumit în continuare Comitetul, ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern.

(2) Fără a aduce atingere prerogativelor conferite de lege autorităţilor prevăzute la alin. (1), misiunea Comitetului este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.

Art.2 - (1) Obiectivul fundamental al Comitetului este de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând pe această cale o contribuţie sustenabilă a sistemului financiar la creşterea economică. Sintagmele sistem financiar şi risc sistemic au înţelesul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic.

(2) În îndeplinirea obiectivului fundamental prevăzut la alin. (1), Comitetul şi membrii Consiliului general nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat.

Art.3 - (1) În vederea îndeplinirii obiectivului fundamental prevăzut la art. 2 alin.(1), Comitetul are următoarele atribuţii:

a) identificarea, colectarea şi analiza informaţiilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;
b) identificarea, monitorizarea şi evaluarea riscurilor sistemice;
c) identificarea instituţiilor şi structurilor sistemului financiar care sunt relevante din punct de vedere sistemic;
d) elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental;
e) emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilităţii sistemului financiar naţional;
f) emiterea de recomandări şi, după caz, avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor Comitetul European pentru Risc Sistemic sau, după caz, emiterea de recomandări şi avertizări necesare ca urmare a avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic, emise în baza atribuţiilor conferite acestuia prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010;
g) monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitet şi a măsurilor adoptate la nivel naţional, ca urmare a recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet;
h) stabilirea, reevaluarea periodică şi urmărirea obiectivelor intermediare ale politicii macroprudenţiale;
i) stabilirea, la nivel naţional, a instrumentelor macroprudenţiale şi reevaluarea periodică a acestora, precum şi recunoaşterea instrumentelor macroprudenţiale stabilite de autorităţile din alte state membre;
j) emiterea de opinii consultative în domeniul său de competenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare;
k) emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel naţional a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudenţiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1) Comitetul acţionează în calitate de:
a) autoritate macroprudenţială în sensul Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale (CERS/2011/3);
b) autoritate desemnată, în sensul dispoziţiilor cuprinse în Secţiunile I şi II, Capitolul 4, Titlul VII din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei
2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE;
c) autoritate desemnată, în sensul prevederilor art. 458 din Regulamentul (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele
prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012.

(3) În aplicarea prevederilor alin.(2) lit.b), Comitetul este împuternicit să emită un regulament privind metodologia şi procedura utilizate de acesta pentru stabilirea
instrumentelor macroprudenţiale prevăzute în Secţiunile I şi II, Capitolul 4, Titlul VII din Directiva 2013/36/UE, precum şi sfera de aplicare a acestor instrumente, în vederea emiterii de recomandări în acest sens. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi potrivit art.10 alin.(1).

(4) În exercitarea atribuţiilor sale, Comitetul monitorizează modul în care se asigură respectarea şi, după caz, luarea măsurilor necesare punerii în aplicare a regulamentelor,
deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudenţiale, adoptate la nivelul Uniunii Europene.

(5) În plus faţă de atribuţiile prevăzute la alin. (1), Comitetul este responsabil de coordonarea gestiunii crizelor financiare sens în care emite recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare, în cazul în care unul sau mai mulţi participanţi la sistemul financiar se confruntă cu dificultăţi care au impact sistemic, şi monitorizează implementarea acestora.

(6) În exercitarea atribuţiilor sale, Comitetul are competenţa de a solicita toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului său fundamental, inclusiv informaţii de la Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară,
informaţii de la alte autorităţi şi instituţii, inclusiv aflate în afara ariei de reglementare a acestor autorităţi, precum şi informaţii la nivel de instituţie în urma unei solicitări justificate, luând totodată măsurile necesare în vederea asigurării confidenţialităţii acestora, autorităţile
şi instituţiile sesizate fiind obligate să furnizeze informaţiile solicitate.

(7) Comitetul are obligaţia de a transmite Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară informaţiile relevante necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestora.

(8) În scopul exercitării atribuţiilor conferite prin prezenta lege, Comitetul asigură cooperarea şi schimbul de informaţii cu Comisia Europeană, cu Autoritatea Bancară
Europeană, cu Comitetul European pentru Risc Sistemic, precum şi cu autorităţi echivalente din alte state membre, luând măsurile necesare în vederea asigurării confidenţialităţii informaţiilor primite.

(9) Comitetul informează Comitetul European pentru Risc Sistemic asupra acţiunilor întreprinse în vederea prevenirii şi diminuării riscurilor sistemice la nivel naţional, cu
respectarea, după caz, a termenelor prevăzute în recomandările acestuia ori în alte acte relevante emise la nivelul Uniunii Europene.

Art.4 -

(1) Pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul este împuternicit:
a) să emită recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, în calitate de autorităţi naţionale de supraveghere financiară sectorială, cu privire la direcţiile de acţiune care trebuie urmate;
b) să emită recomandări adresate Guvernului în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative în scopul menţinerii stabilităţii financiare;
c) să solicite Comitetului European pentru Risc Sistemic să emită o recomandare în vederea recunoaşterii de către unul sau mai multe state membre a instrumentelor
macroprudențiale recomandate de Comitet.

(2) Destinatarii recomandărilor sau avertizărilor Comitetului, prevăzuţi la alin.(1) trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau, după caz, să întreprindă acţiuni în vederea diminuării
riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri.

(3) În cazul în care Comitetul constată că nu s-a dat curs recomandării sale sau că destinatarii nu au justificat în mod adecvat lipsa lor de acţiune, acesta informează, în condiţii
de strictă confidenţialitate, destinatarii.

CAPITOLUL II

Organizarea Comitetului

Art.5 - (1) Comitetul are următoarea structură organizaţională:

a) Consiliul general;
b) Comitetul tehnic privind riscul sistemic;
c) Comitetul tehnic privind gestiunea crizelor financiare;
d) Secretariatul.

(2) Consiliul general este responsabil cu adoptarea deciziilor în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental al Comitetului prevăzut la art. 2 alin.(1).

(3) Comitetul tehnic privind riscul sistemic are responsabilitatea de a sprijini activitatea Consiliului general prin elaborarea analizelor de identificare, evaluare şi monitorizare a riscului sistemic şi propunerea măsurilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental al Comitetului prevăzut la art. 2 alin.(1).

(4) Comitetul tehnic privind gestiunea crizelor financiare are responsabilitatea de a sprijini activitatea Consiliului general prin elaborarea de analize referitoare la unul sau mai mulţi participanţi la sistemul financiar care se confruntă sau sunt susceptibili de a se confrunta cu dificultăţi majore care au impact sistemic şi prin propunerea măsurilor necesare, în vederea reducerii riscului de contaminare a celorlalte instituţii sau pieţe financiare ori a sistemului financiar în ansamblul său.

(5) Secretariatul este asigurat de Banca Naţională a României şi acordă sprijin administrativ şi logistic Comitetului.

(6) Organizarea şi funcţionarea Comitetului se stabilesc prin regulamente interne adoptate de Consiliul general al Comitetului.

Art.6 -

(1) Preşedintele Comitetului este guvernatorul Băncii Naţionale a României.

(2) Preşedintele reprezintă Comitetul în relaţia cu terţii. În cazul imposibilităţii temporare de exercitare a atribuţiilor de către preşedinte, reprezentarea se asigură de unul
dintre membrii desemnaţi de acesta sau, dacă preşedintele s-a aflat în imposibilitatea de a-şi desemna un reprezentant, de către Consiliul general.

Art.7

(1) Consiliul general al Comitetului este format din 9 membri, după cum urmează:
a) Guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei 2 viceguvernatori şi economistul şef ai Băncii Naţionale a României;
b) Preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară;
c) Doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de Primul-ministru.

(2) Directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar participă la şedinţele Consiliului general, fără drept de vot.

(3) Desfăşurarea activităţii în calitate de membru al Consiliului general de către persoanele prevăzute la alin. (1) nu atrage o stare de incompatibilitate ori de conflict de
interese în sensul prevăzut de Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare ori cel prevăzut în legile speciale care guvernează statutul autorităţilor din care fac parte aceste persoane.

Art.8

(1) Consiliul general se va întruni în şedinţe ordinare de cel puţin patru ori pe an.

(2) Consiliul general se va întruni în şedinţe extraordinare la solicitarea oricărui membru al său.

(3) Şedinţele Consiliului general vor fi convocate de Preşedintele Comitetului.

(4) Membrii Consiliului general vor participa personal la şedinţele acestuia. În mod excepţional, este permisă înlocuirea membrilor cu persoane împuternicite de aceştia, în condiţiile în care înlocuirea este justificată de motive obiective în care membrii de drept nu pot participa la şedinţă.

(5) Membrii Consliului general nu vor fi remunerați pentru activitatea desfășurată.

Art.9

(1) Fiecare membru al Consiliului general are dreptul la un vot.

(2) Consiliul general deliberează valabil în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu dintre membrii săi.

(3) Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi, preşedintele are vot decisiv.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

Art.10

(1) Comitetul asigură publicarea în timp util a recomandărilor şi avertizărilor emise, precum şi a regulamentului prevăzut la art.3 alin.(3) pe site-ul propriu.

(2) Prin excepţie de la alin.(1), recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare.

(3) Elementele de strategie privind politica macroprudenţială şi instrumentele macroprudenţiale se publică de Comitet pe site-ul propriu.

(4) Comitetul publică anual un raport de activitate şi poate emite comunicate de presă privind deciziile de politică macroprudenţială şi motivele pentru adoptarea acestora, precum şi alte materiale cuprinzând informaţii destinate publicităţii.

Art.11

(1) Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului României, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual.

(2) Persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general şi, respectiv, al unui comitet tehnic, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează în cadrul secretariatului Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă.

Art.12

(1) Membrii Consiliului general şi oricare alte persoane care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului nu vor divulga informaţii care fac
obiectul secretului profesional.

(2) Informaţiile primite de Comitet vor fi utilizate în mod exclusiv pentru îndeplinirea atribuţiilor acestuia.

(3) Regimul de confidenţialitate al documentelor şi regimul de arhivare se stabilesc prin regulament intern adoptat de Consiliul general al Comitetului, cu respectarea dispoziţiilor legale în domeniu.

Art.13

Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei Băncii Naţionale a României, conform art.130 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Art.14

(1) Operaţionalizarea Comitetului se asigură în maxim 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Recomandările emise potrivit art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.113/2013 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului îşi păstrează valabilitatea.

Prezenta lege asigură:

- transpunerea dispoziţiilor cuprinse în Secţiunile I şi II, Capitolul 4, Titlul VII din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 176 din 27 iunie 2013;

- implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic din 22 decembrie 2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale (CERS/2011/3) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 41 din 14 februarie 2012;

- cadrul legal pentru implementarea Recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic din 4 aprilie 2013 privind obiectivele intermediare şi instrumentele politicii macroprudenţiale (CERS/2013/1), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 170 din
15 iunie 2013.