Asteptarile privind starea economiei romanesti sunt in scadere, potrivit sondajului GfK la nivel european privind increderea consumatorilor realizat pentru Comisia Europeana, dat astazi publicitatii.

Deși previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeași lună a anului trecut s-a înregistrat o creștere semnificativă, de aproape 15 puncte, potrivit unui comunicat al GfK in care se prezinta rezultatele studiului.

Dorința de a cheltui în România rămâne insa la un nivel scăzut. Cu -6,4 puncte, aceasta continuă să se situeze în intervalul negativ, deși o creștere de 5,1 puncte a fost înregistrată în raport cu luna iunie.  

Crizele afectează consumatorii europeni

Concluziile GfK Climatul de consum Europa pentru al treilea trimestru al anului 2015 (comunicat de presa)

Nuremberg, 14 octombrie 2015 - Evenimentele din Grecia, crizele și războaiele din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu și problema refugiaților au afectat starea de spirit a consumatorilor din Europa în decursul celui de-al treilea trimestru. Climatul de consum EU28 a scăzut din luna iunie cu jumătate de punct, ajungând la 10,3 puncte.

Acestea sunt concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa în 15 țări europene.

Pe timpul verii, o mulțime de subiecte au preocupat oamenii și mass-media din Europa. La început, a fost vorba despre noul pachet de ajutoare și noile alegeri din Grecia. Când sute de mii de refugiați au început să vină în valuri - majoritatea din Siria - motivele din spatele refugierii acestora au câștigat din ce în ce mai mult teren.

Astfel, la jumătatea și la sfârșitul verii, crizele și războaiele din Orientul Apropiat și din Orientul Mijlociu îi preocupau din ce în ce mai mult pe europeni. Cum pot fi refugiații distribuiți în mod echitabil în țările europene? Cum pot fi aceștia integrați în societate cât mai repede posibil? Aceste întrebări au dominat reportajele din mass-media.

Curând, logistica și grija pentru refugiați privind parcursul lor prin Europa a devenit un subiect major. În Germania, de exemplu, numeroși experți și consumatori emit în prezent supoziții, potrivit cărora șomajul va crește în primăvara anului viitor, odată cu inundarea pieței forței de muncă din
Germania de către refugiații acceptați.

Rămâne de văzut în ce măsură integrarea refugiaților în țările individuale va genera consecințe economice, și, astfel, eventualul impact asupra stării de spirit a consumatorilor.

În linii mari, situația din țările care fac obiectul studiului este foarte diferită.

În unele țări, cei care au stat în principal la baza generării unui anumit scepticism economic au fost factorii psihologici, cum ar fi crizele care îi preocupau din ce în ce mai mult. În multe cazuri, evaluările de către cetățeni ale previziunilor în materie de economie și venituri, precum și
intenția de cumpărare erau superior negative estimărilor determinate pe baza cifrelor emise la nivel intern. Cu toate acestea, în alte țări, aspecte precum creșterea economică și șomajul au rămas în prim-plan, și, astfel, au fost responsabile de impactul asupra indicatorilor individuali.

Începând cu luna iunie, Climatul de consum EU28 a scăzut cu jumătate de punct, ajungând la 10,3 în luna septembrie.

În luna august indicatorul a ajuns chiar la 9 puncte.

România se așteaptă la creșterea veniturilor

Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese semnificative. În al doilea trimestru al anului 2015, produsul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 procente mai mare față de cea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent.

[2]

Deși previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeași lună a anului trecut s-a înregistrat o creștere semnificativă de aproape 15 puncte.

Creșterea economică are, de asemenea, un efect pozitiv asupra așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește veniturile.

În luna septembrie, indicatorul corespunzător a crescut cu doar 2,8 puncte până la 21,3 puncte, comparativ cu luna iunie.

Cu toate acestea, în contextul comparației cu aceeași lună a anului trecut, creșterea este relativ mare, și anume de 16 puncte.

În ciuda acestui fapt, veniturile sunt de regulă suficiente doar pentru plata necesităților de zi cu zi.

[1]

Pe cale de consecință, dorința de a cheltui în România rămâne la un nivel scăzut.

Cu -6,4 puncte, aceasta continuă să se situeze în intervalul negativ, deși o creștere de 5,1 puncte a fost înregistrată în raport cu luna iunie.

Despre studiu

Concluziile GfK Climatul de consum Europa sunt preluate dintr-un sondaj cu privire la consum realizat în numele Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Aproximativ 40.000 de persoane participă lunar la
sondaj în cele 28 de țări. Acestea sunt reprezentative pentru populația adultă a Uniunii Europene.

Indicatorii GfK pentru Climatul de consum la nivel european au la bază interviuri lunare cu privire la starea de spirit a consumatorilor. Scopul este de a stabili atât situația economică generală a fiecărei țări în parte, cât și situația gospodăriilor individuale.

Sondajele GfK Climatul de consum Europa sunt realizate lunar, în mare parte în contextul unui omnibus - un studiu cu tematici multiple realizat fie prin telefon, fie față în față ca un studiu personal.

Din programul de sondaj lunar cuprinzând 12 întrebări, sunt selectate 5 întrebări pentru GfK Climatul de consum Europa, deoarece acestea joacă un rol important în ceea ce privește climatul de consum.

Calculul celor cinci indicatori: previziuni economice, în raport cu prețurile și în raport cu veniturile; intenția de cumpărare și de economisire

Indicatorii sunt stabiliți pe baza așa-numitelor rezultate înscrise sub linie (bottom lines). Procentul consumatorilor care au oferit un răspuns negativ este dedus din procentul celor care au oferit un răspuns pozitiv (de exemplu, situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți (în mod semnificativ)), (de exemplu, situația financiară a gospodăriei se va deteriora (în mod semnificativ)).

Într-o etapă ulterioară, acest rezultat înscris sub linie este standardizat cu ajutorul procedurilor statistice comune și transformat, astfel încât media pe termen lung a indicatorului să fie de 0 puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între +100 și -100 de puncte. Cu toate acestea, empiric vorbind, începând cu anul 1980 valorile au variat între +60 și -60 de puncte.

În cazul în care un indicator arată o valoare pozitivă, acest factor este evaluat de către consumator ca fiind peste medie pe termen lung. În mod similar, se aplică opusul pentru valori negative. Standardizarea facilitează
compararea indicatorilor din diferite țări, deoarece variațiile la nivelul comportamentului de răspuns datorate mentalităților diferite pot fi compensate, în timp ce tendința fundamentală a indicatorului rămâne
neschimbată.