Silvia Ciornei, 45 de ani, fost senator al Partidului Conservator, europarlamentar si ministru al IMM-urilor in guvernul Nastase, in perioada 2000-2003, “a fost numita, pe termen limitat, în calitate de preşedinte al Consiliului de administraţie şi director general al FNGCIMM, având ca obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia”, conform unui anunt al Ministerului Finantelor din 7 noiembrie 2013, semnat de ministrul delegat pentru buget din acea vreme, Liviu Voinea, in prezent vice-guvernator la BNR.

Dupa aproape doi ani de la aceasta numire, tinerei politiciene i se cere demisia de catre Sindicatul Garantare al salariaţilor Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii IFN SA (FNGCIMM), înfiinţat prin sentinta civila nr.16916/09.10.2014 a judecatoriei sector 1, care reprezinta 70% din angajaţii FNGCIMM SA IFN.

Sindicatul reclama faptul ca nici pana astazi nu a fost pusa in aplicare legea privind guvernanta corporatista a intreprinderilor publice, desi a cerut acest lucru inca din 2014 Ministerului Finantelor.

Guvernanta corporatista a intreprinderilor publice prevede norme de selectie a conducerii acestora pe criterii profesionale, precum si cerinte de transparenta, prin publicarea rapoartelor de activitate si a situatiilor financiare, ceea ce nu se intampla inca la FNGCIMM.

Sindicatul o acuza pe Ciornei de incompetenta si lipsa experientei necesare in domeniul financiar-bancar, fondul avand bancile ca parteneri principali, rezultatul fiind o scadere “dramatica” a volumelor de garantii in primele 8 luni ale acestui an.

Sindicatul spune ca nu poate oferi cifre privind volumul de garantii intrucat nu are acordul conducerii FNGCIMM, iar acesta nu a raspuns la solicitarea Bancherul.ro privind furnizarea datelor privind garantiile pentru IMM-uri.

Garantiile FNGCIMM au fost inlocuite de cele europene

In ultima perioada, nici fondul si nici bancile nu au promovat aproape deloc garantiile pentru IMM-uri, bancile concentrandu-se in schimb pe programe de garantare ale unor institutii europene, precum Banca Europeana de Investitii (BEI) si initiativa Jeremie. In acest context, este posibil ca volumul garantiilor FNGCIMM sa fi scazut destul de mult.

In acelasi timp, activitatea FNGCIMM a fost afectata de cresterea solicitarilor venite de la banci pentru plata garantiilor aferente creditelor neperformante, care s-au inmultit in urma procesului de curatare a portofoliilor bancare derulat incepand de anul trecut la recomandarea BNR, dupa cum a explicat oficial FNGCIMM.

Sindicatul spune insa ca Ciornei este responsabila de cresterea considerabila a cererilor de executare a garantiilor care nu sunt platite de fond, ceea ce a condus la un număr mare de procese în instanţă cu partenerii săi bancari, afectând grav reputaţia Fondului.

Problemele de la FNGCIMM au fost semnalate, inca de la sfarsitul anului trecut, si de Emil Bituleanu, seful Libra Bank, o banca specializata in creditarea IMM-urilor, potrivit caruia fondul s-a transformat dintr-un instrument de sustinere a creditarii afacerilor intr-unul care impiedica finantarea IMM-urilor. (vezi aici declaratia)

Hartuiri si presiuni psihice in vederea demisiei

In plus, lui Ciornei i se reproseaza ca a schimbat aproape în totalitate echipa de management cu experienţă şi vechime semnificativă în cadrul fondului, astfel ca nu s-a mai putut asigura continuitatea unei activităţi desfăşurate în mod profesionist.

Mai grav, Ciornei este acuzata de sindicat ca ar fi recurs la hartuiri si presiuni psihice la adresa unor angajati, pentru a-i determina sa demisioneze, iar unora li s-au facut plangeri penale.

La Tribunalului Bucureşti se judecă peste 180 de litigii deschise de către doamna Silvia Ciornei vechilor salariaţi ai Fondului pentru aşa zise sume încasate pe nedrept în trecut, precizeaza sindicatul.

Se pare ca razboiul dintre Ciornei si angajatii FNGCIMM are ca baza un control al Curtii de Conturi, dupa cum preciza institutia intr-un comunicat de la inceputul acestui an: “Anul 2014 a însemnat totodată punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României în urma controlului efectuat la Fond la sfârşitul anului 2012, care au devenit executorii în luna octombrie 2014 şi care au presupus inclusiv iniţierea de demersuri în instanţă pentru recuperarea de la salariaţi a unor prime acordate, cu încălcarea legii, în anii 2010 şi 2011”.

FNGCIMM nu a raspuns la solicitarile Bancherul.ro privind exprimarea unui drept la replica la acuzatiile sindicatului si prezentarea datelor privind volumele de garantii din acest an.

Conflictul dintre sindicatul FNGCIMM si sefa fondului, dincolo de complicatiile sale si procesele in justitie cu angajatii, are cel putin doua certitudini:

1. Activitatea FNGCIMM este afectata de acest conflict dintre conducere si angajati, astfel ca trebuie schimbat ceva sau cineva acolo

2. Guvernanta corporatista la FNGCIMM trebuie cu adevarat implementata, pentru evitarea situatiilor de acest fel

Sindicatul FNGCIMM a anuntat luni, intr-un comunicat, ca "la aproape 2 ani de la numirea Silviei Ciornei, s-a demonstrat că un manager numit politic, care nu deţine experienţa necesară pentru a face faţă provocărilor mediului în care acţionează societatea pe care o conduce, nu aduce nicio contribuţie pozitivă la dezvoltarea acesteia”.

“În cazul FNGCIMM, numirea pe criterii politice a însemnat lipsa asumării răspunderii manageriale, schimbarea a absolut tot ce s-a dezvoltat în anii anteriori, acţiuni revanşarde faţă de vechii angajaţi, ceea ce a condus la diminuarea cu peste 50% față de anul 2013 a susţinerii acordate IMM-urilor prin intermediul garanţiilor emise, trend care va continua şi în anii următori”, se mai spune in comunicat.

Raspunsurile sindicatului FNGCIMM la intrebarile Bancherul.ro:

- Care a fost volumul de garantii pentru IMM-uri acordate in 2014 si in 2013?

- Nu suntem în măsură să furnizăm date oficiale întrucât nu avem acceptul conducerii în acest sens. Vă recomandăm să adresaţi această întrebare în mod oficial pentru a solicita date comparative începând cu anul 2013. Respectând cofidenţialitatea datelor şi informaţiilor, putem preciza că, dacă activitatea de garantare a înregistrat o scădere mai puţin semnificativă în anul 2014 (ca urmare a inerţiei specifice, pe fondul unor relaţii bune de colaborare cu finanţatorii din trecutul apropiat), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, în primele 8 luni ale anului 2015 s-au înregistrat scăderi dramatice ale volumelor de garantare.

Pentru evitarea oricăror confuzii, întrebarea dumneavoastră va trebui să se refere doar la garantiile emise pe baza capitalurilor proprii întrucât şi cifrele din cadrul comunicatului nostru de presă au făcut referire la această activitate.

Pentru o mai bună informare a dumneavoastră, facem următoarele precizări:

a. În funcţie de sursa de finanţare a garanţiilor (prin sursă de finanţare înţelegându-se sursa de plată a angajamente asumate în cazul când acestea sunt solicitate la plată de către finanţatori), FNGCIMM emite 3 tipuri principale de garanţii:

i. Garanţii emise pe baza capitalurilor proprii. Acestea reprezintă activitatea de bază a societătii iar pentru finanţarea acestei activităţi, care corespunde scopului şi misiunii pentru care FNGCIMM a fost înfiinţat, instituţia noastră a primit de la bugetul de stat suma de 931,3 milioane lei reprezentând capital social subscris vărsat – din care cea mai mare parte a fost vărsată în perioada 2010-2011 pentru asigurarea susţinerii mediului de afaceri aflat într-o perioadă de criză. Această activitate este şi cea mai riscantă din punct de vedere al managementului întrucât criteriile de acordare a garanţiilor precum şi aprobarea acestora reprezintă atribuţii ale actualei echipe de management. Ca urmare a lipsei de asumare a răspunderii manageriale determinate de riscurile personale implicate, activitatea de emitere de garanţii pe seama capitalurilor proprii a scăzut drastic începând cu anul 2014, scădere care a continuat şi mai abrupt în anul 2015, comparativ cu primele 10 luni ale anului 2013 sau cu întreg anul 2012.

ii. Garanţii emise pe baza surselor primite în administrare de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru finanţarea activităţilor în agricultură şi dezvoltare rurală, MADR alocă instituţiei noastre sume cu destinaţie specială pe care FNGCIMM le administrează separat. Această actvitate urmează practic mandatul de acordare de garantii primit de la MADR (prin intermediul unor legi special emise in acest sens) şi din această cauză generează mult mai puţine riscuri pentru management întrucât regulile de acordare nu sunt stabilite de conducerea unităţii noastre. Facem precizarea că ponderea majoritară a acestor garanţii nu este destinată IMM-urilor.

iii. Garanţii emise in numele şi contul statului român care reprezintă angajamente extrabugetare a căror sursă de plată este reprezentată de bugetul de stat (Prima casă, Prima Maşină etc). Această activitate este cea mai puţin riscantă pentru management întrucât normele şi procedurile de acordare a garanţiilor sunt strict şi limitativ stabilite prin intermediul legislaţiei special, şi, în plus, spre deosebire de garantiile emise pe baza surselor primite în administrare, nu presupun gestionarea unor sume de bani primite în administrare

- Care au fost modificarile facute de actuala conducere care au afectat functionarea eficienta si sustinerea IMM-urilor? 

- Principalele aspecte negative rezultate urmare a deciziilor luate de actuala conducere care au afectat funcţionarea eficientă şi sustinerea IMM-urilor au fost:

a. Modificarea sistematica a reglementarilor interne, manifestând o inconsecvenţa decizionala datorată in primul rând lipsei unei pregatiri adecvate si experientei in sistemul financiar bancar a doamnei Silvia Ciornei.

b. Lipsa de transparentă in comunicarea cu băncile. Practic, toate deciziile cu privire la restrictii de garantare se aproba intern fiind comunicate cu intarziere sau nefiind comunicate deloc finantatorilor. La acest moment băncile nu cunosc criteriile de eligibilitate în vigoare cu privire la accesarea de garanţii. Dovada in acest sens stau zecile de scrisori de clarificare transmise de banci in atentia conducerii Fondului. Acestea sunt directionate de conducere fără o rezoluţie corespunzătoare către structurile interne, care nu au putere de decizie asupra aspectelor semnalate, fără nicio asumare a liniilor directoare în care vor fi formulate raspunsurile care trebuie furnizate partenerilor nostri.

c. Lipsa de asumare decizională cu privire la refuzul plăţii garanţiilor solicitate de finanţatori. Din acest motiv a crescut considerabil numărul cererilor de executare a garanţiilor care nu sunt plătite de către Fond, ceea ce a condus la un număr mare de procese în instanţă cu partenerii săi bancari afectând grav reputaţia Fondului şi compromiţând şansele acestuia de a-şi derula activitatea pe seama capitalurilor proprii în condiţii normale.

d. Prin înlocuirea aproape în totalitate a echipei de management cu experienţă şi vechime semnificativă în instituţie, nu s-a mai putut asigura continuitatea unei activităţi desfăşurate în mod profesionist, mai ales ţinând cont de specializarea de nişă a angajaţilor Fondului. Înlocuirea directorilor s-a realizat prin exercitarea de presiuni psihice şi hărţuiri, determinându-i să-şi dea demisia. S-a cerut demisia în mod direct în primele 6 luni de la instalarea in functie a doamnei Ciornei, aproape tuturor directorilor, cu ameninţări directe în caz de refuz

- Care au fost si in ce au constat actiunile revansarde fata de vechii angajati? 

- Acţiunile revanşarde au constat în:

a. Unui număr de 11 salariaţi li s-au întocmit plângeri penale de către doamna Silvia Ciornei. Ulterior, prevalându-se de o prevedere a codului muncii, doamna Silvia Ciornei a încercat suspendarea contractelor de muncă ale tuturor acestor salariaţi, acţiune care nu a fost pusă în practică urmare a protestelor Sindicatului Garantare (aceste proteste au culminat cu solicitarea demisiei acesteia pentru minute în şir în faţa biroului acesteia). Practic, pentru că hărţuirea şi presiunea psihică nu mai erau îndeajuns pentru a determina vechii angajaţi să plece, doamna Silvia Ciornei a inventat unor salariaţi nişte plângeri penale tocmai pentru a beneficia de o prevedere a codului muncii care îi permitea să le suspende acestora contractul individual de muncă (ulterior aceste prevederi ale codului muncii au fost declarate neconstituţionale). Facem precizarea că până la acest moment niciun salariat al Fondului nu a fost chemat de vreun parchet de judecată pentru a i se aduce la cunoştinţă începerea urmăririi penale sau orice altă acţiune premergătoare. Un număr de 7 salariaţi ai Fondului au fost actionaţi în instanţă de către doamna Silvia Ciornei (fără a li se aduce în prealabil la cunoştinţă motivele aceste acţiuni) doar pentru că şi-au îndeplinit în trecut atribuţiile din fişa postului.

b. La acest moment secţia litigii de muncă a Tribunalului Bucureşti judecă peste 180 de litigii deschise de către doamna Silvia Ciornei vechilor salariaţi ai Fondului pentru aşa zise sume încasate pe nedrept în trecut. Fără niciun fel de logică economică sau juridică, acţiunile doamnei Silvia Ciornei au încărcat instanţele de judecată cu un număr imens de dosare de judecată în condiţiile în care acestea au peste 99% şanse de a fi pierdute de conducerea Fondului având în vedere dezlegarea chestiunii de drept pe care ICCJ a acordat-o ulterior deschiderii acestor dosare. Menţionăm că şi în acest caz domana Silvia Ciornei nu a tinut cont de sfaturile primite urmărind doar obiectivul personal de a se răzbuna pe vechii salariaţi.

c. De la momentul sosirii doamnei Silvia Ciornei, un număr de 20 de salariaţi (bineînţeles dintre vechii angajaţi) au fost sancţionaţi cu diverse avertismente şi sancţiuni disciplinare discutabile (cele mai multe au şi fost contestate în instantele de judecată). Modalitatea de punere în practică cercetărilor disciplinare aduce aminte de vremuri pe care le credeam demult apuse: comisiile de cercetare disciplinară erau constituite doar din noii angajaţi care aveau obiectiv să stabilească vinovaţi.

- Ati solicitat guvernului aplicarea OUG 109/2011?

- Încă din a anul 2014, Sindicatul Garantare a solicitat Ministerului Finantelor Publice (în calitate de reprezentant al statului român în Adunarea Generală a Acţionarilor) punerea în aplicare a prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.