Reglementare din 17.iul.2015
Monitorul Oficial, Partea I 540 bis 1 20.iul.2015
Intrare în vigoare la 20.iul.2015
Reglementările contabile conforme cu directivele europene din 17.07.2015
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentele reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile generale şi regulile de evaluare a elementelor prezentate în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare statutară şi publicare a situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale consolidate, regulile de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico financiare efectuate, planul de conturi (denumit în continuare Plan de conturi), precizări privind documentele, formularele şi registrele de contabilitate, precum şi normele de întocmire şi utilizare a acestora.
2. Prezentele reglementări transpun:
a) prevederile aplicabile instituţiilor menţionate la pct. 4 din prezentele reglementări, prevăzute de Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 182 din data de 29 iunie 2013.
b) Directiva Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi ale altor instituţii financiare (86/635/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 372 din 31 decembrie 1986, cu modificările şi completările ulterioare1;
1 Directiva 86/635/CEE a fost modificată şi completată prin următoarele directive:
- Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE, Directivei 83/349/CEE şi a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 283 din 27 octombrie 2001;
- Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE şi 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 178 din 17 iulie 2003;
- Directiva 2006/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, Directivei 83/349/CEE privind conturile consolidate, Directivei 86/635/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale băncilor şi altor instituţii financiare şi Directivei 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale societăţilor de asigurare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 224 din 16 august 2006.
c) Directiva 89/117/CEE din 13 februarie 1989 privind obligaţiile referitoare la publicarea documentelor contabile de către sucursalele stabilite într un stat membru, ale instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare având sediul în afara respectivului stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 44 din 16 februarie 1989.
3. În situaţia instituţiilor administrate în sistem dualist, referirile din cadrul prezentelor reglementări la "administratori" şi "consiliu de administraţie" se vor citi ca referiri la "membrii directoratului" şi, respectiv, "directorat".
CAPITOLUL II
ARIA DE APLICABILITATE ŞI MONEDA DE RAPORTARE
4. Prezentele reglementări se aplică, potrivit prevederilor art. II din ordin, instituţiilor, din momentul în care acestea sunt notificate/autorizate să funcţioneze de către Banca Naţională a României ca instituţii financiare nebancare, instituţii de plată sau instituţii emitente de monedă electronică, precum şi Fondului.
5. (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.
(2) Prin valută se înţelege altă monedă decât leul.
CAPITOLUL III
PREVEDERI REFERITOARE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE
Secţiunea 1
DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE
6. (1) Entităţile de interes public, menţionate la art. III din ordin, întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
a) bilanţ;
b) cont de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) notele explicative.
(2) Instituţiile menţionate la art. II lit. d) şi e) din ordin şi Fondul întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:
a) bilanţ;
b) cont de profit şi pierdere;
c) notele explicative.
(3) Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.
7. Formatul situaţiilor financiare anuale prevăzute la pct. 6 alin. (1) şi alin. (2) este cel prevăzut la Capitolul IX şi Capitolul X din prezentele reglementări.
8. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.
9. Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii şi fluxurilor de trezorerie ale instituţiei.
10. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înţelesul prevederilor pct. 9 din prezentele reglementări, instituţia trebuie să prezinte informaţii suplimentare în notele explicative.
11. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări este incompatibilă cu obligaţia prevăzută la pct. 9 din prezentele reglementări, dispoziţia respectivă nu se aplică, în vederea oferirii unei imagini fidele. Neaplicarea unei astfel de dispoziţii trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor şi efectelor acesteia asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
12. Autorităţile de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
13. (1) Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin instituţiilor, persoane juridice române, organizează şi conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţă de verificare, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale.
(2) Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin instituţiilor, persoane juridice române, se include în situaţiile financiare ale instituţiei, persoană juridică română, şi se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări.
(3) Instituţiile care au subunităţi fără personalitate juridică organizează şi conduc contabilitatea astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste subunităţi.
(4) În înţelesul prezentelor reglementări, prin subunităţi fără personalitate juridică, care aparţin instituţiilor persoane juridice române, se înţelege sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii.
(5) Sucursalele din România ale instituţiilor cu sediul în alt stat membru organizează şi conduc contabilitatea pentru propria activitate, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale.
14. Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere nu se modifică de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale, sunt permise totuşi abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii instituţiei. Astfel de abateri şi justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare.
15. În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 31 şi 68 din prezentele reglementări trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor este permisă cu condiţia ca formatele să fie respectate. Se pot adăuga noi elemente numai în cazul în care conţinutul acestora nu este acoperit de nici unul dintre elementele prevăzute de formate.
16. (1) Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere, din situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi din situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
(2) Dacă valorile prevăzute la alin. (1) nu sunt comparabile, valoarea pentru exerciţiul financiar precedent trebuie să fie ajustată. Absenţa comparabilităţii şi orice ajustare trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de explicaţii.
17. Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, în înţelesul pct. 16 alin. (1).
Secţiunea 2
CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIILOR FINANCIARE
18. Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.
19. Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanţa şi reprezentarea exactă.
Relevanţă
20. Informaţiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaţii în luarea deciziilor.
21. (1) Informaţiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaţii în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.
(2) Informaţiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă informaţiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informaţiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor lor predicţii.
(3) Valoarea predictivă şi valoarea de confirmare a informaţiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informaţiile care au valoare predictivă au adesea şi valoare de confirmare. De exemplu, informaţiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exerciţiul curent. Rezultatele acestor comparaţii pot ajuta utilizatorii să corecteze şi să îmbunătăţească procesele utilizate pentru realizarea previziunilor anterioare.
Prag de semnificaţie
22. Pragul de semnificaţie este un aspect al relevanţei specific unei instituţii bazat pe natura sau mărimea, sau pe ambele, a elementelor la care se referă informaţiile raportate de instituţie. În consecinţă, prezentele reglementări nu specifică un prag cantitativ pentru semnificaţie şi nu predetermină ce ar putea fi semnificativ într o anumită situaţie.
Reprezentare exactă
23. (1) Situaţiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte şi cifre. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră şi fără erori.
(2) O descriere completă include toate informaţiile necesare pentru ca un utilizator să înţeleagă fenomenul descris, inclusiv explicaţiile necesare. De exemplu, o descriere completă a unui grup de active include, cel puţin, o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică a tuturor activelor şi o menţiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul iniţial sau valoarea justă). Pentru unele elemente o descriere completă poate să impună explicaţii privind faptele semnificative referitoare la calitatea şi natura elementelor, factorilor şi circumstanţelor care ar putea să le afecteze calitatea şi natura, şi procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
(3) O descriere neutră este cea care nu suportă influenţe în selecţia şi prezentarea informaţiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informaţii neutre nu înseamnă informaţii fără scop sau fără influenţă asupra comportamentului acestora. Informaţiile financiare relevante sunt, prin definiţie, cele care au capacitatea de a genera o diferenţă în deciziile luate de către utilizatori.
(4) Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informaţiile raportate a fost selectat şi aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare
24. Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informaţiilor relevante şi reprezentate exact.
Comparabilitate
25. (1) Informaţiile privind o instituţie raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informaţii similare despre alte instituţii şi cu informaţii similare despre aceeaşi instituţie aferente unei alte perioade sau date.
(2) Comparabilitatea este una din caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să identifice şi să înţeleagă similitudinile şi diferenţele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparaţie necesită cel puţin două elemente.
(3) Consecvenţa, deşi este legată de comparabilitate, nu este identică cu aceasta. Consecvenţa se referă la utilizarea aceloraşi metode pentru aceleaşi elemente, fie de la o perioadă la alta în cadrul unei instituţii raportoare, fie într o singură perioadă pentru entităţi diferite. Comparabilitatea este scopul; consecvenţa ajută la atingerea acestui scop.
(4) Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informaţiile să fie comparabile, aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit.
(5) Este posibil să se obţină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar al unei alte instituţii raportoare.
(6) Deşi un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic diminuează comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la valoarea reevaluată).
Verificabilitate
26. (1) Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informaţiile reprezintă exact fenomenele economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înţelege că diferiţi observatori independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.
(2) Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor. Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o altă tehnică şi la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiaşi metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantităţi şi costuri) şi prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea aceloraşi ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieşit).
(3) În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicaţii şi informaţii cu caracter previzional până într o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informaţii, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informaţiilor şi alţi factori şi circumstanţe care susţin informaţiile.
Oportunitate
27. Oportunitatea înseamnă că informaţiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informaţiile, cu atât sunt mai puţin utile. Totuşi, unele informaţii pot să rămână oportune mult timp după finalul perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiţi să identifice şi să aprecieze tendinţele.
Inteligibilitate
28. (1) Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a informaţiilor le fac pe acestea inteligibile.
(2) Unele fenomene sunt inerent complexe şi nu pot fi transformate în fenomene uşor de înţeles. Excluderea informaţiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar conduce la situaţia ca aceste rapoarte să fie incomplete.
(3) Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente privind activităţile de afaceri şi economice şi care studiază şi analizează informaţiile cu atenţia cuvenită. Totuşi, prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuată încât să permită înţelegerea lor de către diferitele categorii de utilizatori a informaţiilor cuprinse în acestea.
(4) Rapoartele financiare întocmite de instituţii se referă atât la situaţiile financiare anuale propriu zise, cât şi la celelalte documente făcute publice odată cu acestea.
Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare
29. Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea, trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil. Totuşi, caracteristicile calitative amplificatoare, fie individual, fie în grup, nu pot face informaţiile utile dacă respectivele informaţii sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact.
Secţiunea 3
FORMATUL BILANŢULUI
30. (1) Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
(2) În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate.
(3) În înţelesul prezentelor reglementări:
a) un activ reprezintă o resursă controlată de către o instituţie ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către instituţie şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil;
b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;
c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei instituţii după deducerea tuturor datoriilor sale.
(4) Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau echivalente de numerar către instituţie. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de exploatare. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării de către instituţie. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.
31. Formatul bilanţului este următorul:
Activ
1. Casa şi alte valori
2. Creanţe asupra instituţiilor de credit
(a) la vedere
(b) alte creanţe
3. Creanţe asupra clientelei
4. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
(a) emise de organisme publice
(b) emise de alţi emitenţi, din care:
b.1) obligaţiuni proprii
5. Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil
6. Participaţii, din care:
(a) participaţii la instituţiile de credit
7. Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din care:
(a) părţi în cadrul instituţiilor de credit
8. Imobilizări necorporale, din care:
(a) cheltuieli de constituire
(b) fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu titlu oneros
9. Imobilizări corporale, din care:
(a) terenuri şi construcţii utilizate în scopul desfăşurării activităţilor proprii
10. Capital subscris nevărsat
11. Alte active
12. Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate
Total activ
Datorii şi capitaluri proprii
1. Datorii privind instituţiile de credit:
(a) la vedere
(b) la termen
2. Datorii privind clientela:
(a) la vedere
(b) la termen
3. Datorii constituite prin titluri
(a) obligaţiuni
(b) alte titluri
4. Alte datorii
5. Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate
6. Provizioane
(a) provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
(b) provizioane pentru impozite
(c) alte provizioane
7. Datorii subordonate
8. Capital social subscris
9. Prime de capital
10. Rezerve
11. Rezerve din reevaluare
12. Acţiuni proprii
13. Rezultatul reportat
14. Rezultatul exerciţiului financiar
15. Repartizarea profitului
Total datorii şi capitaluri proprii
Elemente în afara bilanţului
1. Datorii contingente, din care:
(a) acceptări şi andosări
(b) garanţii şi active gajate
2. Angajamente, din care:
(a) angajamente aferente tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare
32. Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată fie în cadrul elementului la care apare, fie în notele explicative. De exemplu: o imobilizare corporală finanţată parţial din subvenţii, parţial din surse proprii; o imobilizare corporală reevaluată, pentru care transferul la rezerve al surplusului din reevaluare se face pe măsura amortizării imobilizării; un împrumut obligatar pentru care s a prevăzut o primă de rambursare a obligaţiunilor; o majorare de capital subscrisă de acţionari la o valoare mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor corespunzătoare (subscriere cu primă de capital) etc.
33. Acţiunile proprii, precum şi cele deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.
34. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu. Câştigurile sau pierderile legate de cumpărarea, vânzarea, emiterea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale instituţiei nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii.
35. (1) Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, aşa cum sunt definite de legislaţia naţională, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii", respectiv "Investiţii imobiliare".
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) sunt prezentate la elementele menţionate mai sus numai dacă corespund criteriilor de recunoaştere a imobilizărilor corporale.
36. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţeleg drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile instituţiei. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare atunci când depăşeşte un procentaj de 20%.
37. (1) Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru fiecare din elementele 2 4 din Activ:
a) creanţele (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor legate;
b) creanţe (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor în care instituţia are un interes de participare.
(2) Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru fiecare din elementele 1, 2, 3 şi 7 din Datorii şi capitaluri proprii:
a) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) faţă de societăţile legate;
b) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor în care instituţia are un interes de participare.
38. (1) Activele subordonate trebuie prezentate, cu detalierea celor semnificative, în notele explicative.
(2) În acest scop, activele (reprezentate sau nu prin titluri) sunt subordonate dacă, în cazul lichidării sau al falimentului, vor fi rambursate numai după satisfacerea celorlalţi creditori.
39. Activele gajate sau date în garanţie, cu excepţia numerarului, sunt meţinute în toate cazurile în bilanţul instituţiei, iar activele primite în gaj sau garanţie, cu excepţia numerarului, nu figurează în bilanţul instituţiei, chiar dacă se referă la angajamente proprii sau în contul terţilor.
40. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, precum şi veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, nu sunt exigibile decât după închiderea acestuia, se prezintă la elementul de Activ "Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate". Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de Activ "Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea acestora.
41. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de modificările valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă modificarea este sau nu definitivă.
42. Ajustările negative de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (înregistrate în conturile de ajustări pentru depreciere deschise în cadrul claselor 1 4 din Planul de conturi, prevăzut la CAPITOLUL VIII din prezentele reglementări, şi care diminuează în bilanţ valoarea activelor aferente), în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.
43. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.
44. Provizioanele prevăzute la pct. 43 din prezentele reglementări sunt înregistrate în conturile corespunzătoare deschise în cadrul clasei 5 din Planul de conturi şi sunt prezentate ca atare în bilanţul instituţiei.
45. Provizioanele prevăzute la pct. 43 din prezentele reglementări nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
46. Aceste provizioane nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
47. Provizioanele prezentate în bilanţ la postul 6.(c) din Datorii şi capitaluri proprii "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.
48. Veniturile încasate înainte de data bilanţului aferent exerciţiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, precum şi cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar curent, se vor plăti numai în cursul unui exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la elementul de datorii "Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate". Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de datorii "Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de venituri înregistrate în avans şi datorii angajate, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea acestora.
49. (1) În situaţia în care un credit a fost acordat de un sindicat sau un consorţiu ce grupează mai multe instituţii, fiecare instituţie care face parte din consorţiu sau sindicat prezintă doar acea parte din credit pe care aceasta a finanţat o.
(2) În cazul unui credit consorţial, aşa cum este prezentat la alin. (1), dacă valoarea fondurilor garantate de o instituţie depăşeşte suma pe care aceasta a finanţat o, garanţia suplimentară trebuie prezentată ca datorie contingentă (la elementul 1 în afara bilanţului, litera (b)).
50. (1) Fondurile pe care o instituţie le administrează în nume propriu dar în contul unei terţe părţi trebuie să fie prezentate în bilanţ dacă instituţia achiziţionează titlul legal pentru activele respective. Valoarea totală a unor asemenea active şi datorii trebuie să fie prezentată separat, sau în notele explicative, detaliată conform diferitelor elemente de Activ şi Datorii şi capitaluri proprii.
(2) Activele achiziţionate în numele şi în contul unei terţe părţi nu trebuie să fie prezentate în bilanţ.
51. Sunt considerate ca fiind la vedere, numai sumele care pot fi retrase în orice moment fără preaviz sau sumele pentru care s a convenit o scadenţă sau un preaviz de 24 de ore sau de o zi bancară.
52. (1) Operaţiunea de vânzare şi răscumpărare reprezintă o tranzacţie ce implică transferul de către o instituţie sau un client ("cedentul") către o altă instituţie sau client ("cesionarul") de active, de exemplu, titluri, efecte de comerţ sau valori mobiliare, în condiţiile unui acord potrivit căruia aceleaşi active vor fi ulterior retrocedate cedentului la un preţ stabilit.
(2) Dacă cesionarul se angajează să retrocedeze elementele de activ la o dată determinată sau care va fi determinată de cedent, respectiva tranzacţie reprezintă o operaţiune de pensiune.
(3) Dacă însă cesionarul nu are decât dreptul de a retroceda elementele de activ la preţul de cesiune sau un alt preţ convenit dinainte, la o dată determinată sau care va fi determinată, respectiva tranzacţie reprezintă o vânzare cu posibilitate de răscumpărare.
(4) În cazul operaţiunilor de pensiune, menţionate la alin. (2), elementele de activ cedate continuă să figureze în bilanţul cedentului; preţul de cesiune încasat de cedent va figura ca datorie faţă de cesionar. În plus, valoarea elementelor de activ cedate va fi prezentată într o notă explicativă de către cedent. Cesionarul nu va prezenta elementele de activ achiziţionate în bilanţul propriu; preţul de achiziţie plătit de cesionar va figura drept creanţă asupra cedentului.
(5) În cazul operaţiunilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, menţionate la alin. (3), cedentul nu prezintă în bilanţul propriu elementele de activ cedate; acestea vor fi înscrise în activul cesionarului. Cedentul va înregistra în cadrul elementului 2 din afara bilanţului, o valoare egală cu preţul convenit în caz de răscumpărare.
(6) Operaţiunile de schimb la termen, opţiunile, tranzacţiile ce implică emisiunea de titluri de datorie, în care emitentul se angajează să răscumpere parţial sau integral emisiunea înainte de scadenţă, precum şi orice alte operaţiuni similare, nu constituie operaţiuni de vânzare şi răscumpărare în sensul prezentelor reglementări.
Secţiunea 4
PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN BILANŢ
Activ: Elementul 1 - Casa şi alte valori
53. Acest element cuprinde:
a) numerarul aflat în casieria instituţiei, bancnote şi monede româneşti şi străine în circulaţie, utilizate de obicei pentru efectuarea de plăţi;
b) numerar aflat în ATM uri şi ASV uri;
c) cecuri de călătorie cumpărate şi neremise spre încasare emitenţilor.
Activ: Elementul 2 - Creanţe asupra instituţiilor de credit
54. (1) Prin creanţe asupra instituţiilor de credit se înţeleg toate creanţele ce rezultă din tranzacţii bancare, deţinute de către instituţia care întocmeşte situaţiile financiare, asupra instituţiilor de credit naţionale sau străine, indiferent de destinaţia acestora. Nu sunt incluse în acest element creanţele reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie prezentate la elementul 4 din Activ.
(2) În sensul alin. (1), prin instituţie de credit se înţelege orice entitate care corespunde definiţiei instituţiei de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul Parlamentului European şi a Consiliului nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 26 iunie 2013, băncile centrale şi organizaţiile bancare oficiale naţionale şi internaţionale. Creanţele asupra entităţilor care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus vor fi prezentate la elementul 3 din Activ.
Activ: Elementul 3 - Creanţe asupra clientelei
55. Prin creanţe asupra clientelei se înţeleg toate elementele de activ care reprezintă creanţe asupra clienţilor naţionali sau străini, alţii decât instituţiile de credit, oricare ar fi denumirea lor, cu excepţia creanţelor reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să figureze la elementul 4 din Activ.
Activ: Elementul 4 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
56. (1) Acest post cuprinde obligaţiunile negociabile şi alte titluri cu venit fix, emise de instituţiile de credit, de alte societăţi sau de organisme publice.
(2) Sunt asimilate obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix titlurile a căror dobândă variază în funcţie de unii parametrii determinaţi, cum ar fi rata dobânzii de pe piaţa interbancară sau de pe piaţa europeană.
(3) Numai obligaţiunile proprii răscumpărate şi negociabile pot fi incluse în sub elementul 4.b.1).
Datorii şi capitaluri proprii: Elementul 1 - Datorii privind instituţiile de credit
57. (1) Prin datorii privind instituţiile de credit se înţeleg toate datoriile ce rezultă din tranzacţii bancare, ale instituţiei care întocmeşte situaţiile financiare, faţă de instituţiile de credit naţionale sau străine, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse în acest post datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Datorii şi capitaluri proprii şi nici datoriile reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Datorii şi capitaluri proprii.
(2) În sensul alin. (1), prin instituţie de credit se înţelege orice entitate care corespunde definiţiei instituţiei de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul Parlamentului European şi a Consiliului nr. 575/2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 26 iunie 2013, băncile centrale şi organizaţiile bancare oficiale naţionale şi internaţionale.
Datorii şi capitaluri proprii: Elementul 2 - Datorii privind clientela
58. Datoriile privind clientela cuprind sumele datorate clientelei, alta decât instituţiile de credit în sensul pct. 57 alin. (2) din prezentele reglementări, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse în acest element datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Datorii şi capitaluri proprii şi nici datoriile reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Datorii şi capitaluri proprii.
Datorii şi capitaluri proprii: Elementul 3 - Datorii constituite prin titluri
59. (1) Acest element cuprinde atât obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix, cât şi datoriile care rezultă din acceptări proprii şi bilete la ordin în circulaţie, cu excepţia datoriilor subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Datorii şi capitaluri proprii.
(2) Prin acceptări proprii se înţeleg exclusiv acceptările care sunt emise de instituţie pentru propria refinanţare şi în care aceasta figurează ca prim debitor (tras).
Datorii şi capitaluri proprii: Elementul 7 - Datorii subordonate
60. În acest element se înregistrează fondurile provenind din emisiunea de titluri sau din împrumuturi subordonate, a căror rambursare, în caz de lichidare a instituţiei, nu este posibilă decât după plata celorlalţi creanţieri.
Datorii şi capitaluri proprii: Elementul 8 - Capital social subscris
61. Acest element cuprinde toate sumele, indiferent de denumirea lor, care, în funcţie de forma juridică a instituţiei respective, sunt privite, în conformitate cu legislaţia naţională, ca fiind părţi subscrise de către acţionari sau asociaţi.
Datorii şi capitaluri proprii: Elementul 10 - Rezerve
62. Acest element cuprinde rezervele legale, rezervele statutare sau contractuale şi alte rezerve, cu excepţia rezervelor din reevaluare care trebuie prezentate la elementul 11 din Datorii şi capitaluri proprii.
Elemente în afara bilanţului: 1 - Datorii contingente
63. (1) Acest element cuprinde toate tranzacţiile prin care instituţia a garantat obligaţiile unei terţe părţi.
(2) În notele explicative trebuie prezentate natura şi valoarea oricărui tip de angajament de garanţie, care este semnificativ în raport cu ansamblul activităţii instituţiei.
(3) Angajamentele reprezentând andosări de efecte rescontate, precum şi acceptările (altele decât cele proprii) se includ la acest element.
(4) Garanţiile şi activele gajate cuprind toate garanţiile asumate şi activele date în garanţie în contul unei terţe părţi.
(5) Acest element cuprinde numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros. Angajamentele revocabile nu se înregistrează în conturile de angajamente date din afara bilanţului, dar pot fi reflectate în alte conturi în afara bilanţului.
Elemente în afara bilanţului: 2 - Angajamente
64. (1) Acest element cuprinde toate angajamentele irevocabile care ar putea da naştere unui risc.
(2) În notele explicative trebuie prezentate natura şi valoarea oricărui tip de angajament, care este semnificativ în raport cu ansamblul activităţii instituţiei.
(3) Angajamentele rezultate din tranzacţii de vânzare cu posibilitate de răscumpărare cuprind angajamentele asumate de către o instituţie în cadrul tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, pe baza unor contracte ferme de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, în înţelesul pct. 52 alin. (3) din prezentele reglementări.
(4) Prevederile pct. 63 alin. (5) din prezentele reglementări se aplică şi acestui element.
Secţiunea 5
FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
65. Contul de profit şi pierdere cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit şi pierdere).
66. (1) Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
(2) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
(3) Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente.
(4) Veniturile se recunosc la valoarea integrală, inclusiv în cazul în care instituţia practică programe de fidelizare a clienţilor. În acest caz, pentru contravaloarea punctelor cadou acordate clienţilor ca parte a unei tranzacţii de vânzare de bunuri, prestare de servicii sau a altor forme similare de stimulare, şi care pot fi folosite în viitor de client pentru a obţine bunuri sau servicii gratuite sau la preţ redus, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale condiţii suplimentare, instituţia înregistrează în contabilitate un provizion.
67. (1) Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari
(2) În categoria cheltuielilor se includ valorile plătite sau de plătit în nume propriu din activităţi curente, cât şi pierderile din orice alte surse.
(3) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a instituţiei. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. În contul de profit şi pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente.
68. Formatul contului de profit şi pierdere este următorul:
1. Dobânzi de primit şi venituri asimilate, din care:
(a) aferente obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix
2. Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate
3. Venituri privind titlurile
(a) venituri din acţiuni şi alte titluri cu venit variabil
(b) venituri din participaţii
(c) venituri din părţi în cadrul societăţilor comerciale legate
4. Venituri din comisioane
5. Cheltuieli cu comisioane
6. Profit net sau pierdere netă din operaţiuni financiare
7. Alte venituri din exploatare
8. Cheltuieli administrative generale
(a) cheltuieli cu personalul, din care:
a.1) Salarii şi remuneraţii
a.2) Cheltuieli cu asigurările sociale, din care:
a.2.1) cheltuieli aferente pensiilor
(b) alte cheltuieli administrative
9. Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale şi corporale
10. Alte cheltuieli de exploatare
11. Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente
12. Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente
13. Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate
14. Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate
15. Rezultatul activităţii curente
16. Venituri extraordinare
17. Cheltuieli extraordinare
18. Rezultatul activităţii extraordinare
19. Impozitul pe profit
20. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
21. Rezultatul exerciţiului financiar
69. (1) Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei trebuie prezentate la "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare".
(2) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într un mod frecvent sau regulat.
(3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin activităţi curente se înţeleg orice activităţi desfăşurate de o instituţie, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează.
(4) Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale instituţiei, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.
(5) Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.
70. Instituţiile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Rezultatul activităţii curente" şi "Rezultatul activităţii extraordinare".
Secţiunea 6
PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Elementul 1 - Dobânzi de primit şi venituri asimilate
71. Acest element cuprinde veniturile generate de activitatea bancară, incluzând:
a) veniturile realizate provenind din elementele înscrise la poziţiile 1 4 şi 11 din Activul bilanţului, oricum ar fi calculate. Asemenea venituri trebuie să includă şi veniturile generate de eşalonarea discountului pentru activele achiziţionate la o valoare mai mică decât suma plătibilă la scadenţă, precum şi pentru datoriile contractate la o valoare mai mare decât valoarea rambursabilă la scadenţă;
b) veniturile rezultate din operaţiunile la termen acoperite, eşalonate pe durata efectivă a operaţiunii şi care au caracter de dobândă;
c) taxe şi comisioane de primit, cu caracter de dobândă şi calculate în funcţie de durată sau la valoarea creanţei sau a angajamentului dat.
Elementul 2 - Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate
72. Acest element cuprinde cheltuielile generate de activitatea bancară, incluzând:
a) cheltuielile provenind din elementele înscrise la poziţiile 1 4 şi 7 din Datorii şi capitaluri proprii din cadrul bilanţului, oricum ar fi calculate. Asemenea cheltuieli trebuie să includă şi cheltuielile generate de eşalonarea primei pentru activele achiziţionate la o valoare mai mare decât suma plătibilă la scadenţă, precum şi pentru datoriile contractate la o valoare mai mică decât valoarea rambursabilă la scadenţă;
b) cheltuielile rezultate din operaţiunile la termen acoperite, eşalonate pe durata efectivă a operaţiunii şi care au caracter de dobândă;
c) taxe şi comisioane de plătit, cu caracter de dobândă şi calculate în funcţie de durata sau valoarea datoriei sau a angajamentului primit.
Elementul 3 - Venituri privind titlurile
73. Acest element cuprinde dividendele şi alte venituri aferente acţiunilor, participaţiilor şi părţilor în societăţile legate. Venitul din acţiuni în societăţi de investiţii trebuie, de asemenea, inclus la acest element.
Elementele 4 - Venituri din comisioane şi 5 - Cheltuieli cu comisioane
74. Fără a prejudicia prevederile pct. 71 şi 72 din prezentele reglementări, veniturile din comisioane includ veniturile aferente serviciilor acordate terţelor părţi, iar cheltuielile cu comisioanele includ cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţe părţi, în special:
a) comisioane pentru garanţii, administrarea creditelor în contul altor creditori şi pentru tranzacţiile cu titluri în contul unor terţe părţi;
b) comisioane pentru plata operaţiunilor comerciale şi alte cheltuieli sau venituri aferente acestora, cheltuieli de administrare a conturilor şi comisioane pentru păstrarea în custodie şi administrarea titlurilor;
c) comisioane percepute pentru operaţiunile de schimb şi pentru vânzarea şi cumpărarea de monede sau metale preţioase în contul unor terţe părţi;
d) comisioane percepute în calitate de intermediar pentru operaţiuni de credit sau de plasament a contractelor de economii sau a celor de asigurări.
Elementul 6 - Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare
75. Acest element cuprinde:
a) rezultatul net din tranzacţii cu titluri care nu au caracter de imobilizări financiare, şi corecţiile şi reluările din corecţii asupra valorilor acestor tituri;
b) rezultatul net din operaţiunile de schimb, fără a prejudicia pct. 71 lit. b) şi 72 lit. b) din prezentele reglementări;
c) rezultatul net din alte operaţiuni de vânzare cumpărare care implică instrumente financiare, inclusiv metale preţioase.
Elementele 11 - Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente şi 12 - Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente
76. (1) Aceste elemente cuprind:
a) cheltuieli pentru corecţii asupra valorii creanţelor prezentate la elementele 2 şi 3 din Activul bilanţului, precum şi venituri din recuperări de creanţe trecute anterior pe pierderi şi din reluări din corecţii asupra valorilor respective;
b) cheltuieli pentru corecţii asupra elementelor din afara bilanţului prezentate la elementele în afara bilanţului 1 şi 2 şi reluări din corecţii asupra valorii provizioanelor constituite anterior.
(2) Corecţiile de valoare pentru creanţele privind instituţiile de credit, clientela, societăţile cu care instituţia are o legătură de participaţie şi societăţile legate, se vor prezenta în notele la situaţiile financiare în cazul în care sunt semnificative.
Elementele 13 - Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate şi 14 - Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate
77. (1) Aceste elemente cuprind:
a) cheltuieli pentru corecţiile asupra valorilor elementelor 4 7 din Activ;
b) reluări din corecţii efectuate anterior asupra elementelor respective, în măsura în care cheltuielile şi veniturile se referă la titluri înregistrate ca imobilizări financiare, participaţii şi părţi în societăţile comerciale legate.
(2) Corecţiile de valoare privind aceste valori mobiliare, participaţii şi părţi în societăţile legate sunt prezentate separat în notele la situaţiile financiare, în măsura în care acestea sunt semnificative.
Sursa: site-ul BNR
