De la pupitrul BNR, guvernatorul Mugur Isarescu a predat publicului o noua lectie de economie, explicata in cuvinte pe intelesul tuturor, despre ce inseamna PIB-ul potential, cat de riguros se calculeaza de specialistii bancii centrale si cum indica acesta ca ne paste o noua supraincalzire a economiei, ca in perioada dinaintea crizei din 2008, in cazul in care relaxarea fiscala masiva din noul Cod fiscal se va aplica de anul viitor.

Isarescu a tinut sa sublinieze ca PIB-ul potential este un indicator foarte important, care se calculeaza extrem de riguros, intr-un departament al bancii centrale condus de un profesionist cu doctoratul luat in Statele Unite: Cezar Botel.

Guvernatorul a subliniat ca economia Romaniei tinde sa creasca peste PIB-ul potential, adica peste capacitatea ei reala, chiar de la inceputul anului viitor, iar acest lucru va produce efecte negative, precum cresterea inflatiei si inrautatirea indicatorilor macroeconomici, mai ales daca se relaxeaza masiv politica fiscala.

De aceea, a explicat guvernatorul, nu ar trebui sa mai stimulam consumul, care oricum creste deja prea accelerat, impulsionat de revenirea creditarii si de majorarea salariilor, ci productivitatea muncii si crearea de noi locuri de munca, acestea fiind elementele care conduc la o crestere sanatoasa si sustenabila a unei economii.

Mugur Isarescu a mai adaugat ca, din aceste motive, actiunea preventiva, de tip Comitet macroprudential, este extrem de importanta.

Stimularea cererii in continuare va produce numai fum

Mugur Isarescu: „Avem acest grafic, care dupa mine este esential. Relaxarea fiscala de proportii de anul trecut si din iunie a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potential. Aceasta relaxare fiscala, care se alatura evolutiei favorabile a surselor de finantare, datorita faptului ca politica monetara s-a relaxat pe toate canalele - lichiditate din belsug, reducere de rata de dobanda de politica monetara, reducere de rezerve minime obligatorii - face ca spatiul de relaxare sa se ingusteze extrem de rapid si sa dispara spre sfarsitul acestui an. Indiferent daca spatiul de relaxare il vom aloca partii monetare sau partii fiscale. Este deviatia PIB-ului. Deci inca avem o deviatie negativa, cu alte cuvinte economia inca mai are potential de crestere, dar spre sfarsitul acestui an se trece la exces de cerere. Cu alte cuvinte, stimularea cererii in plus, incepand cu toamna acestui an, va produce numai fum. Se va duce in alta parte: sau in presiuni inflationiste sau in deficit de cont curent.

[1]

Omul care calculeaza PIB-ul potential

Mugur Isarescu: "Aici nu lucram cu aproximari, lucram cu calcule destul de precise. Stim, intr-adevar. Pentru ca in societatea romaneasca s-a pus si aceasta intrebare: de unde stiti care este PIB-ul potential? Iar comparatiile ca nu avem Mercedes ci doar Trabant au fost luate putin in deradere. Dar vreu sa va prezint un domn, Cezar Botel, care a plecat din BNR acum 20 de ani pentru a-si face doctoratul la o universitate americana, s-a intors acum 10 ani in BNR si se ocupa cu aceasta chestiune. El conduce o directie cu vreo 15 tineri, majoritatea doctoranzi sau doctori care se ocupa cu chestia asta. Acest om, de zece ani raspunde la aceasta intrebare: cum ai calculat PIB-ul potential, de unde stii cat este? Si face fata. Intr-adevar, pentru noi, economistii, este o treaba grea sa calculezi PIB-ul potential, pentru ca in jurul lui se iau foarte multe decizii.

Dar sub nicio forma nu trebuie sa ramana in societatea romaneasca impresia ca noi aici ne jucam cu cifrele, iar ce va prezentam in fiecare trimestru, dand seama in fata societatii romanesti, sunt calcule puse cu mana. Nu, sunt calcule extrem de precise, exista o directie de macroeconometrie care lucreaza extrem de precis si care face aceste calcule dificile, intr-adevar.

Unde sunt economistii rationali?

Raspund astfel direct la intrebarea daca ar trebui sa iau premiul Nobel pentru economie pentru ca as sti care este PIB-ul potential. Raspunsul e: nu am cum sa-l iau, pentru ca el a fost luat de mult, iar acest indicator se calculeaza de 30-40 de ani in toata lumea. Faptul ca noi il contestam, e treaba noastra. De aceea este un repros pe care-l adresez economistilor rationali, care nu-si fac vocea auzita, pentru ca e o treaba grea, intr-adevar, dar nu ceva abscons, iar noi publicam de 10 ani aceste date.

Lumea crede ca avem crestere economica daca avem deficit mai mare. Nimic mai fals!

Concluzia acestui grafic care pare sa fie neutru: campul de relaxare se ingusteaza. Vrem sa stimulam mai mult economia, trebuie sa marim potentialul. Acolo trebuie sa actionam. Si cresterea economica nu vine numai din stimulent. Poti sa apesi pe acceleratie doar daca ai motor puternic. Cresterea economica este produsa de o mai buna productivitate a muncii si de mai multe locuri de munca.

Daca nu actionezi asupra acestor doi factori care duc la cresterea economica de durata, si actionezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul acesta de inflexiune, se va termina precis campul de relaxare fiscala, iar apasatul pe acceleratie nu mai duce la nimic. Devine suboptimal, duce numai la crestere mai mare de combustibil, ca sa pastrez comparatie cu masina, de resurse adica, si eventual la dezechilibre mai mari. Se pare ca este un lucru pe care noi, banca nationala, dar si cu ajutorul Academiei, ASE-ului, universitatilor economice, trebuie sa-l transmitem. Pentru ca de aici apare o confuzie. Lumea crede ca avem crestere economica daca avem deficit mai mare. Nimic mai fals.

Stimulam consumul final sau formarea bruta de capital?

Al doilea grafic este si mai si. Ce arata: ca pe de o parte a existat aceasta preocupare politica, sa recuperam pierderea din timpul crizei. Eu nu ma refer aici la discutia daca a fost sau nu nevoie de austeritate. Probabil ca va trebui sa discutam si acest lucru. Cei care spun ca se putea altfel ar trebui sa arate si cum. Ma refer la faptul ca acest obiectiv politic a fost atins. Deci avem PIB la nivelul dinaintea crizei. Cel dinaintea crizei, cu toate riscurile pe care mi le asum, afirm inca o data, era umflat, supraincalzit. In 2008 economia era supraincalzita.

In curand consumul final, mai ales dupa ce impactul reducerii TVA la alimente se va face simtit, va fi de asemenea la punct de recuperare. Dar uitati-va unde s-au dus investitiile: - 45%. Asta e o problema mare, care ne complica deciziile. Adica ce stimulam in continuare, ca sa creasca intr-adevar mai mult PIB-ul? Stimulam consumul final sau formarea bruta de capital?

Salariile, creditul de consum si comertul cresc prea mult

Si ce mai avem in partea dreapta: cresteri foarte mari, repet, noi vorbim in termeni de echilibru economic, pentru ca mai trebuie 10-15 ani pana cand Romania va avea consum la nivelul european. Numai in situatii de echilibru economic putem sa avem cresteri durabile si nu suisuri si coborasuri. Salariul mediu este in crestere foarte mare in termeni economici, se duce spre 10%, pe cand nu putem avea crestere de productivitate de 10% daca suntem oameni seriosi si stim ce inseamna o cifra economica.

Creditele de consum in revenire puternica, iar comertul cu amanuntul, s-a publicat recent, am avut cea mai mare crestere din Europa si efectele reducerii TVA inca nu s-au facut in totalitate simtite. In plus, toate aceste lucruri, inchiderea extrem de rapida si trecerea de la deficit la excedent de cerere, complica decizia de politica economica pentru perioada urmatoare.

Fenomenul supraincalzarii depinde de masurile fiscale

L-am intrebat pe guvernatorul Isarescu cat de ridicat este riscul de supraincalzire a economiei. Iata raspunsul:

"Depinde de masuri. Daca trecerea de la un PIB potential negativ, deci de la o sub-cerere, la un PIB pozitiv, care oricum se contureaza a fi anul viitor, si cu cat se va stimula mai mult economia cu atat se va face mai rapid, si se produce in partea de consum, parerea mea este ca fenomenul supraincalzirii se va instala foarte repede. Si se va reflecta undeva, in preturi, desi va fi ecranat bineinteles de reducerile de TVA.

Daca se va face (stimularea) pe partea de investitii, unde observam o revenire a investitiilor, iar acesta este un lucru bun, nu cred ca vom asista la supraincalzire. Deci componentele de redresare sunt foarte importante.

Unde la mai putem observa (efectele supraincalzirii economiei)? Pe importuri: cand observam o crestere accelerata a importurilor, cu deteriorarea contului curent, care in prezent este foarte bun. A te duce de la 1% la 3% sau 4% deficit de cont curent nu vad o mare problema. Dar acestea sunt cifre relative. Si oricat ar fi de greu de inteles, deocamdata va rog sa ne credeti pe cuvant.

Vedeti, nu suntem intr-o economie planificata. Se joaca cu mantinela. Cand apesi pe o pedala (de politica economica) nu ai imediat in mod cert un anumit rezultat, inclusiv la noi, si noi stapanim destul de bine, cred eu, ca banca centrala, politica monetara. Actioneaza cu intarziere pe salarii, pe blocaje, pe canalul de transmisie, uneori sunt efecte perverse.

Care e ideea care incerc sa o transmit: cand se duce de la 1% la 3% deficitul de cont curent, cu o probabilitate foarte, foarte mare, nu se opreste acolo. De aceea si cu deficitul bugetar: ca e 2%, ca e 3%. Deci cu masurile din codul fiscal, cu cresterile salariale, cu ce se va intampla in toamna, cu probabilitate ridicata o majorare a dobanzilor pe plan international, se va ingusta aceste spatiu creat de finantarea scazuta, riscul este sa se duca peste 3% deficitul.

Consiliul Fiscal vorbea chiar de 4-5% deficit bugetar. Asta in conditii de crestere economica de 4% si un deficit de 3-4%. Mai adaugati cateva procente ca sa vedeti cam cat este deficitul structural.

Deficitul structural nu se rezolva de azi pe maine, poti sa faci orice, pentru ca ai probleme structurale, pe care le rezolvi greu de tot.

Actiunea preventiva, de tip Comitet macroprudential este extrem de importanta

Cam aceasta ar fi una din lectiile pe care trebuie sa le invatam din ciclurile anterioare. Actiunea preventiva, de tip Comitet macroprudential este extrem de importanta. Adica asa cum a spus domnul Camdessus (fostul sef al FMI): o masina se conduce nu doar cu acceleratia, ci si cu frana. Si sa ridici piciorul de pe acceleratie la timp si sa tamponezi usor frana. Pentru ca daca ajungi de la acceleratie brutala sa franezi brutal, riscul de accident e mare. Pe langa faptul ca-ti uzezi masina.