Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat astazi, in cadrul unei conferinte organizate de banca centrala, de ce nu trebuie redus atat de mult TVA-ul si alte taxe, asa cum prevede proiectul noului Cod Fiscal, si de ce este bine ca respectivul proiect a fost trimis spre reexaminare Parlamentului de presedintele Klaus Iohannis.

Isarescu spune ca reducerile de taxe ar provoca o supraincalziare a economiei, care creste deja intr-un ritm alert, aproape de potential, astfel ca riscam sa repetam greseala din anii dinainte de criza din 2008, cand am asistat, de asemenea, la o crestere nesustenabila si nesanatoasa a economiei.

"Cum putem aplica aceste măsuri fără să negociem cu partenerii internaționali? Avem deja creștere de 4%! Unde vrem să ajungem? La 8%? Ne țin motoarele pentru așa ceva? Noi suntem la 4% (creștere economică) la viteză de croazieră. Ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi vrem să tragem brusc de manșă. O crestere a deficitului bugetar de 2,3% din PIB. (...) Este o mișcare brutală, de proporții, care în condiții de creștere economică nu își are rostul. Când ai creștere economică nu îți trebuie deficite mai mari. Trebuie să ții resursele să le cheltuiești când economia scade", a spus Isărescu.

El a precizat ca din acest motiv pachetul de reduceri de taxe și de impozite prevăzute de proiectul de Cod Fiscal este inaplicabil din punct de vedere economic și financiar, iar retrimiterea actului normativ în Parlament de către președintele României este un lucru înțelept.

"Pachetul de reduceri de taxe și impozite, din punct de vedere economic și financiar, este inaplicabil. (...) Trimiterea spre Parlament a Codului Fiscal spre examinare este un lucru înțelept. Este un proces legal în desfășurare, este un drept al președintelui și mai este ceva... Faptul că instituțiile statului român reacționează chiar la o aprobare de 100% în Parlament. Există instituții ale statului care reacționează, ca și Consiliul Fiscal, ca și Banca Națională. (...) Și decizia premierului de a convoca sesiunea extraordinară a Parlamentului este una înțeleaptă", a adaugat guvernatorul BNR.

În opinia sa, Codul Fiscal conține și măsuri bune pentru economie, însă impactul bugetar de 2,3% din PIB pe care îl presupune aplicarea sa de la 1 ianuarie 2016 va produce deraieri importante ale economiei românești. El a precizat că nu a luat în calcul și majorările de salarii anunțate pentru sectorul bugetar, care ar mai aduce un impact de 1,3% din PIB.

Guvernatorul BNR a subliniat faptul că discuțiile din ultima vreme pe marginea Codului Fiscal dovedesc faptul că fundamentele economice nu sunt înțelese nici la 25 de ani de economie liberă, și a punctat șase lucruri pe care ar trebui lămurite.

"Câte am auzit în ultimele 10 zile și câte am citit de la formatori de opinie, mă pune tare pe gânduri. Mi-am notat 6 lucruri care, dacă erau clarificate, nu mai duceau la aceste discuți. O discuție în care criteriile economice sunt amestecate cu cele politice, sociologice, nu duce la nimic", a punctat șeful BNR.

În acest context, el a menționat că unul din aspectele insuficient cunoscute este cel legat de "cum este condusă o economie de piață". "Este condusă prin politici. Instrumentul principal de conducere este politica fiscal bugetară, care cuprinde și partea de taxe și partea de cheltuieli", a subliniat Isărescu.

În opinia acestuia, discuțiile privind o deviere de 0,1% — 0,2% de la traseul stabilit nu reprezintă doar o problemă de finanțare, ci și de deviere de la politicile anunțate. "Conducerea economiei de piață se face prin politici fiscal-bugetare, și aici deficitul este esențial. O deviere de două puncte într-un an ...se înroșesc (ecranele instituțiilor financiare — n.r.), apar semnale de alarmă: ce e cu avionul ăsta? A plecat de la București la Bruxelles și unde vrea să ajungă...la Polul Nord? Deviațiile de la aceste principii se penalizează, se ia carnetul de conducere...se consideră că nu știi să conduci!", a punctat Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, in momentul în care vrei să ieși din țintele stabilite, e ca și cum ai schimba ruta unui avion, și trebuie să îți anunți internțiile. "Dacă vrei să ieși din ruta stabilită, trebuie să spui...uite, când ajung la creștere economică de 4%, trec pe pilotul automat. Înseamnă că deficitul de 1% este o normalitate. Dacă vrei să ieși din el, să treci de la 4% la 5% trebuie să demonstrezi că ai cu ce, ai combustibil, ai motoare puternice. Negocierile sunt foarte grele", a mai spus oficialul BNR.

Un al doilea element care, în opinia guvernatorului, trebuie clarificat, este cel legat de faptul că politica fiscal bugetară trebuie să fie anticiclică. "Și aici se ia carnetul de conducere, dacă nu vrem să o învățăm", a subliniat Isărescu. El a amintit de introducerea cotei unice în 2005, care a fost o măsură prociclică, mai ales că s-a optat pentru 16% și nu pe 19%, care a dus la crearea unui deficit structural, care a fost acoperit din intrările de capital. Și politica din 2008 a fost tot prociclică, a subliniat Isărescu, însă nu trebuie să recidivăm în 2016.

Viteza creșterii economice și convergența către țările dezvoltate este un alt aspect care duce la dispute în societate, susține guvernatorul. În opinia sa, obsesia pentru o creștere rapidă, fără a se ține cont de macrostabilitate, ar putea produce un derapaj foarte costisitor. "Trebuie să iei vagoanele să le repui pe șină. Pierzi timp, ani de creștere economică", a subliniat șeful BNR.

Ideea conform căreia "nu putem crește economic fără deficit" este, de asemenea, contestată de guvernator. "De unde ne-a intrat prostia asta în cap și nu scăpăm de ea?", s-a întrebat Isărescu, menționând că de câțiva ani economia României crește fără deficite, anul acesta fiind aproape pe surplus. În schimb, el a avertizat că se intenționează accentuarea deficitele bugetelor sociale, care și așa sunt foarte mari, pe considerente politice, electorale.

Blamarea creditorilor internaționali pentru faptul că ne limitează sfera de decizie, "pozițiile deseori arțăgoase" ale autorităților române în relația cu aceștia au împiedicat România să obțină un rating de tip A de la agențiile de evaluare financiară, deși a avut performanțe bune în ultima vreme, a mai punctat guvernatorul la capitolul lucruri care sunt greșit înțelese în dezbaterea economică. "Costul finanțării este esențial, poate să îți mănânce 2 — 3% din PIB dacă nu ești atent cu creditorii. Pe ce motiv ar trebui să stricăm relația cu Fondul, cu UE? Avem senzația că ne exploatează?", a întrebat guvernatorul.

În plus, faptul că decidenții nu au ținut cont de analiza fiscal bugetară și de rolul Consiliului Fiscal reprezintă un semnal de alarmă. "Pentru mine este alarmant faptul că s-a discutat câteva luni zile de Codul Fiscal și nimeni nu s-a uitat pe site-ul Consiliului Fiscal. Să vedem, ce spun acolo? (...) Este adevărat că este un aviz consultativ, dar să nu te uiți la aceste estimări este un semnal de alarmă și pentru noi ca economiști, dar și pentru alții", a mai spus Mugur Isărescu.