Comisia Europeana a adoptat astazi doua ajutoare financiare pentru Grecia, inainte ca parlamentul acestei tari sa adopte, dupa cum este de asteptat, planul de reforme economice necesar pentru aprobarea unui nou credit de pana la 86 de miliarde de euro necesar salvarii tarii de la faliment.

Astfel, Comisia Europeană (CE) a decis acordarea unui credit punte pentru Grecia, în valoare de șapte miliarde de euro, pentru a acoperi necesitățile de finanțare ale țării în iulie, utilizând Mecanismul European de Stabilitate Financiară (EFSM).

De asemenea, Comisia Europeană a prezentat, tot astazi un plan de investiții în valoare de 35 de miliarde de euro până în 2020, în ideea de a ajuta la relansarea economiei Greciei, cu condiția îndeplinirii măsurilor convenite la summitul european.

Creditul punte de 7 miliarde de euro

Creditul punte in valoare de 7 miliarde de euro va avea o scadență de maximum trei luni și va fi achitat către EFSM din banii pe care-i va primi Grecia de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).

ESM ar putea contribui cu o sumă cuprinsă între 40 și 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistență pe trei ani acordat Greciei, a cărui valoare totală este evaluată la 86 miliarde de euro. ESM nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar Internațional va fi implicat și el.

Propunerea de utilizare a Mecanismului European de Stabilitate Financiară pentru creditul punte este controversată, fiindcă Marea Britanie și Cehia se opun cu înverșunare.

Spre deosebire de ESM, care este un fond al zonei euro, EFSM este un fond la nivelul Uniunii Europene, sprijinit de bugetul UE și prin urmare acordarea tranșelor necesită aprobarea tuturor Guvernelor celor 28 de state membre, față de 19 din zona euro.

Deciziile privind EFSM se adoptă cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că, dacă 16 țări, reprezentând 65% din populația UE, sprijină acordarea împrumutului, nu mai este relevantă poziția țărilor care se opun, ca Marea Britanie și Cehia.

Conform propunerii prezentate de Comisia Europeană, Grecia va obține deodată cei șapte miliarde de euro, reușind astfel să-și plătească datoriile către BCE scadente luni și cele neachitate către FMI.

Dar obținerea creditului punte este condiționată de aprobarea de către Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la măsurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare înainte de a fi supus dezbaterii și votului în procedură de urgență în noaptea de miercuri spre joi, când expiră termenul limită impus de creditori. Deputații vor trebui să se pronunțe asupra majorării TVA și a unei reforme a sistemului de pensii, care să elimine treptat pensionarea anticipată. Bruxellesul cere, de asemenea, înființarea unei autorități independente pentru controlul finanțelor publice.

Liderii zonei euro au ajuns luni, în unanimitate, la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistență financiară de la creditorii internaționali (UE, BCE și, FMI). Eurogrupul a cerut transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent. Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunțat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

După recapitalizarea băncilor, banii rămași în Fondul de privatizare vor fi reinvestiți în Grecia de Guvernul de la Atena și vor fi folosiți pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autoritățile europene.

În 28 iunie, autoritățile de la Atena au fost nevoite să introducă restricții asupra mișcărilor de capital în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenții îngrijorați de întreruperea discuțiilor dintre Grecia și creditorii săi internaționali, UE, BCE și FMI. Pentru a evita prăbușirea băncilor, premierul elen Alexis Tsipras a decis să limiteze retragerile zilnice de numerar de la ATM-uri la 60 de euro.

Planul de investitii pentru Grecia in valoare de 36 miliarde euro

Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de investiții în valoare de 35 de miliarde de euro până în 2020, în ideea de a ajuta la relansarea economiei Greciei, cu condiția îndeplinirii măsurilor convenite la summitul european.

"Reformele convenite la summitul euro sunt absolut necesare pentru creștere economică și locuri de muncă, însă trebuie însoțite de investiții ambițioase. Fondurile structurale și investițiile europene pot canaliza investiții de peste 20 de miliarde de euro în 2014 — 2020 în beneficiul Greciei și poporului grec", a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, citata de Agerpres.

"Comisia Europeană poate mobiliza peste 35 de miliarde de euro de la bugetul UE pentru a sprijini creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investițiile în Grecia. De unul singur, acest sprijin nu va fi suficient pentru a asigura o relansare de durată. Are nevoie de sprijinul unor reforme fundamentale care să rezolve slăbiciunile structurale ale economiei Greciei", a declarat, la rândul său, vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Ca o măsură excepțională, având în vedere situația unică a Greciei, Comisia a propus să îmbunătățească imediat lichiditatea, astfel încât proiectele să poată fi în continuare finanțate în cadrul perioadei de programare 2007 — 2013. Una dintre măsuri vizează eliberarea anticipată a ultimelor 5% din restul plăților UE, care în mod normal sunt reținute până la închiderea programelor. În acest fel, va fi creat imediat un plus de lichiditate în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, bani care pot fi utilizați pentru reluarea finanțării pentru investițiile care susțin creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

De asemenea, Comisia a propus majorarea cu 7% a pre-finanțării inițiale pentru programele pentru 2014 — 2020 în Grecia, generând astfel o sumă suplimentară de un miliard de euro care poate fi utilizată pentru lansarea proiectelor cofinanțate în cadrul politicii de coeziune.

Grecia beneficiază deja de un tratament preferențial. Programele grecești finanțate cu fonduri UE în 2007 — 2013 au primit un procentaj mai mare de finanțare de la UE. În multe cazuri, UE plătește pentru 95% din valoarea totală a costurilor investiției, spre deosebire de maximul de 85% care se aplică în mod normal.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat speranța că Parlamentul European și statele membre își vor face la rândul lor datoria pentru ca acești bani să poate fi eliberați rapid.