Se stie ca nu poti obtine castiguri mari daca nu-ti asumi si anumite riscuri. Insa criza a facut sa creasca exagerat aversiunea fata de risc a celor care detin resurse financiare in vederea economisirii pe temen lung sau a obtinerii de castiguri pe termen scurt, astfel incat cei mai multi s-au refugiat in depozite bancare asigurate de stat, in titluri de stat sau obligatiuni cu randamente fixe, mici dar sigure.
In ultimul timp insa, randamentele la depozite, titluri de stat si obligatiuni au scazut semnificativ, ca efect al reducerii inflatiei, a dobanzilor de referinta si a injectiei de lichiditati ale bancilor centrale din SUA, Europa si Romania, prin masuri de relaxare monetara.
Fapt care-i determina pe cei care au bani in depozite sau obligatiuni sa devina mai interesati de variante de investitii alternative, care sa le aduca venituri mai mari. “Dar sa nu fie riscante! Asta, nu! Sau in cel mai rau caz, riscul sa fie mic, sa nu mai patesc ca inainte, cand valoarea actiunilor la Bursa s-a prabusit, dupa criza din 2008”, isi spun cei mai multi.
Motiv pentru care administratorii de fonduri de investitii au venit cu alternative. De exemplu, OTP Asset Management, care apartine de OTP Bank, a lansat in urma cu un an un fond investitii tip "absolute return", denumit OTP Premium Return, care are ca obiectiv obtinerea de randamente mai mari decat cele ale depozitelor si fondurilor de obligatiuni, dar cu un risc redus, adica volatilitati mici ale pretului activelor in care investeste.
Randament anual de 8,6%
De la lansare, in 4 mai 2014, pana in 4 mai 2015, OTP Premium Return a reusit sa le aduca celor 120 de clienti un randament anual de 8,6%, dublu in comparatie cu fondul de obligatiuni (4,84%), dar la jumatate fata de fondul de actiuni OTP Avansis RO (12,35%).
Randamentele obtinute de fondurile OTP sunt printre primele trei din piata, a spus Dan Popovici, CEO la OTP Asset Management (foto dreapta), in cadrul unei intalniri cu jurnalistii. El spera ca in urmatorul an fondul sa inregistreze o crestere de cel putin 50% in privinta numarului de investitori atrasi de aceasta noua varianta de investitie, un prim pas dinspre fondurile cu venit fix spre cele diversificate.
“Clientii inca accepa destul de greu volatilitatea ridicata a preturilor activelor, de acea un fond de tip absolute return e un primul pas spre instrumente cu randamente mai mari in conditii de volatilitate mica, pentru a-i ajuta sa treaca de la o zona linistita la una mai volatila, dar care aduce castiguri mai mari”, adauga el.
[1]
La randul sau, Dragos Manolescu (foto stanga), directorul de investitii al OTP Asset Management, spune ca au fost atinse obiectivele propuse la lansarea fondului Premium Return, atat in privinta randamentelor obtinute, cat si a vanzarilor.
“Scopul fondului este sa obtina randamente anuale pozitive, peste fondurile de obligatiuni, dar in conditii de risc controlat, indiferent de cum se misca pietele financiare, fiind astfel foarte focusati pe partea de risc. Nu tintim randamente foarte ridicate, pentru ca nu vrem sa ne asumam riscuri mari.
“Daca e sa fim onesti, adauga el, randamentul ar trebui calculat si in functie de risc, astfel incat intre randament si risc sa existe o corelatie pozitiva. Mai exact, nu vrem sa avem randamente de 30% cu volatilitate mare, care sa determine, de exemplu, scaderea preturilor la 14%. Ne propunem sa mentinem volatilitatea cat mai redusa, controland riscul prin hedging si tipul expuneri, fondul avand un portofol dinamic, fara a avea o pondere ridicata pe o anumita clasa de active, cum este cazul fondurilor de obligatiuni sau de actiuni, care au acest risc de volatilitate.
Pietele de actiuni reactioneaza inca nervos la stiri, dupa s-a vazut si in decembrie anul trecut, adauga el.
Despre strategia de investitie in actiuni, Manolescu spune ca OTP crede in continuare in potentialul actiunilor cu dividend ridicat, precum cele ale Romgaz, cu un randament al dividendului de 8,9%, Conpet cu 8,8%, Transelectrica - 9,7%, Transgaz – 9%.
OTP Asset Management administreaza in total 7 fonduri, cu un total de 6700 de investitori. In ultimul an, numarul acestora a crescut cu 1.500.
"Diversificarea este importanta, in conditiile reducerii randamentelor aferente instrumentelor cu venit fix, iar o pondere echilibrata a investitiilor ar fi 15% din active intr-un fond de actiuni, 20% intr-un fond tip absolute return iar restul in fonduri cu curisc mai mic, precum cele monetare si obligatiuni", spune Popovici.
In prezent, peste 80% din investitii sunt in fonduri de obligatiuni si monetare, pentru ca asta au cerut clientii.
Dintre cei 120 de investitori in noul fond, peste 75% sunt clienti tip private banking, cu venituri ridicate, intrucat acest fond este un prim pas dinspre fonduri de obligatiuni spre cele de actiuni.
Valoarea investiilor in fondul Premium Return a ajuns la 12 milioane lei, insa a scazut recent la 7 milioane lei, dupa ce un investitor investitional si-a vandut unitatile de fond dupa ce a obtinut castigul programat.
Firma percepe un comision de subscriere de 1% din suma investita, insa promotional respectivul comision poate fi 0 pe o anumita perioada.
Cea mai mare pondere a investitiilor fondului sunt in depozite, de aproximativ 40%, urmata de si actiuni si indici bursieri, cu aproximativ 20-30%.
Actiunile firmelor straine sunt mai profitabile
In privinta actiunilor, majoritatea investitiilor sunt in actiuni ale unor companii straine, reprezentand aproape 30% din totalul activelor, precum Volkswagen si Renault, care au adus fondului printre cele mai bune randamente, precum si Rio Tinto, ING Bank, Barclays, Arcelor Mittal.
Actiunile romanesti in care a investit fondul sunt cele emise de Fondul Proprietatea, Amplo Ploiesti, Biofarm, Transgaz, Romgaz, BVB.
“Preferam actiuni fata de obligatiuni, zona Europa si Japonia, industria de petrol si gaze industrial si financiar”, spune Manolescu cu privire la strategia de investitii.
De ce investitii in industria financiara?
“Pentru ca pierderile acumulate in anii de criza au fost deja recunoscute, dobanzile sunt la niveluri minime iar revenirea economica pe care o asteptam si efectul potential pozitiv nu e reflectat in pretul actiunilor”, spune Manolescu.
Dobanzi mici inca cel putin 1 an
Manolescu apreciaza ca trendul descendent al dobanzilor va continua atat la titluri de stat cat si la depozitele bancare. Ne asteptam ca in perioada urmatoare sa avem dobanzi scazute, nu vedem o inversare a acestora, atat timp cat avem masuri de relaxare cantitativa (Quantitative Easing - QE) si lichiditate in sistemul bancar, iar BNR are inca parghii pentru mentineerea ridicata a lichidiatii”.
“Ne asteptam ca dobanzile in lei sa ramana scazute pe o perioada de cel putin inca un an, in conditiile in care BNR va continua politica de relaxare monetara prin scaderea rezervelor minime obligatorii (RMO) sau chiar reducerea dobanzii de referinta”, spune Manolescu.
El se asteapta ca Fed-ul american sa inceapa sa majoreze dobanzile mai tarziu decat se estima initial, abia in ultimul trimestru din acest an sau in primele trei luni din 2016.
De asemenea, Banca Centrala Europeana ar putea incheia programul QE abia in septembrie 2016 si nu este exclusi si un al doilea program, daca economia nu-si va reveni conform asteptarilor.
"In privinta Greciei, ne asteptam in iulie la o solutie, o restructuare sau o iesire din zona euro, insa in ambele situatii pe termen lung impactul va fi pozitiv, pentru ca pierderile au fost deja asumate. Grekxit inseamna trecrea la drahma si reluarea creserii economice, ceea ce inseamna un euro mai sanatos pe termen lung, volatilitatea manifestandu-se doar pe termen scurt", adauga Manolescu.
Oricum, BCE va avea o politica activa de a tine sub control situatia si sa previna volatilitati mari pe termen scut, prin mentinerea de lichiditati pe pietele financiare.
Dolarul va contina sa se aprecieze
In privinta evolutiei valutelor, Manolescu estimeaza ca dolarul se va aprecia in continuare atat fata de euro cat si fata de leu, desi in ultima perioada acesta a crescut prea puternic. “Ne asteptam ca dolarul american sa creasca la 0,9 – 1 euro, conform previziunilor analistilor, mai ales in cazul iesirii Greciei din zona euro, ceea ce nu este in scenariul nostru de baza, iar fata de leu sa ajunga la 4,3-4,6 sau chiar mai sus.
