Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au produs, la șapte ani de funcționare efectivă (20 mai 2008 - 19 mai 2015), un câștig net de 4,48 miliarde lei (peste un miliard de euro) pentru cei peste 6,3 milioane de români care contribuie în acest sistem, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

În cei șapte ani de funcționare, fondurile de Pilon II au încasat de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și Casa de Pensii Sectorială a Armatei (CPS MApN) contribuții brute în valoare totală de 16,72 miliarde lei, ajungând să administreze active nete în valoare de 21,2 miliarde lei.

'Diferența, respectiv suma de 4,48 miliarde lei, reprezintă câștigul net realizat exclusiv în beneficiul celor peste 6,3 milioane de participanți la aceste fonduri de pensii private. În termeni de randament investițional, câștigul reprezintă o performanță medie de 10,93% pe an în cei șapte ani de activitate', se arată într-un comunicat al APAPR.

Circa 93% din toate plasamentele fondurilor de pensii sunt realizate în România, în active locale. Pe Bursa de Valori de la București, deținerile fondurilor de pensii private depășesc, în prezent, 850 de milioane de euro, plasându-le în categoria celor mai mari investitori instituționali locali. În prezent, fondurile de pensii reprezintă circa 10-15% din lichiditatea Bursei de la București. De asemenea, în cadrul ofertelor publice inițiale și secundare, atât pe piața de acțiuni (privatizări parțiale prin listare: Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica) cât și pe cea de obligațiuni (emisiuni precum Transelectrica și Primăria Municipiului București), fondurile de pensii private au cumpărat între 15% și 25% din oferte.

Potrivit unor studii recente, citate în comunicat, fondurile de pensii de Pilon II sunt singura resursă de economisire financiară pentru o pondere consistentă a populației, în special în rândul celor cu venituri mici și fără soluții de economisire-investire în alte instrumente. Potrivit acelorași studii, fondurile de pensii private vor fi în măsură să asigure o completare semnificativă a ratei de înlocuire (a salariului prin pensie) la vârsta retragerii din activitate, rata de înlocuire suplimentară ajungând până la 20%.